BLOG DE FLUDORITZA

Vodafone a schilodit bebelusii

2011-11-20T05:30:00.000-08:00

O noua reclama la Vodafone. Cu CRBL si niste bebelusi oligofreni. Scuzati-mi franchetea. Ador copiii, dar nu in ipostaze imbecile, ca astea din reclama. In primul rand nu vad legatura intre "MEGA" si niste bebelusi care danseaza in mod contosrionat. Si Doamne...in ce hal au putut producatorii reclamei sa-i schilodeasca pe saracii copii!! Sunt convinsa ca acei copii sunt perfect sanatosi si nu au picioare de plastic sau proteze ortopedice. Si sunt la fel de convinsa ca parintilor le-a fost explicata reclama intr-o cu totul alta conceptie.
Producatorii reclamei au incercat ei saracii sa vina cu efecte speciale si sa faca sa para totul cat mai natural. In opinia mea, au esuat COMPLET! Cred ca programul de editat ori le-a jucat feste, ori sunt incepatori in domeniu.
Oricum, pe mine reclama asta ma sperie de-a dreptul si desi imi place sa ma uit la reclame, cand vine spotul asta, schimb canalul in cea mai mare viteza. Probabil cei de la Vodafone au crezut ca vor reusi sa provoace o isterie gen TeleTubbies, sau Evian Roller Babies. Le-a scapat insa un mic detaliu: productia si efectele impecabile.
Si ca sa intelegeti despre ce vorbesc, ia faceti singuri o comparatie

Lucrez la Realitatea tv. Deci nu trebuie sa mai si gandesc

2011-10-17T11:24:00.000-07:00

Vrei, nu vrei...cateva zile de acum incolo nu vom mai vedea nimic altceva la tv decat cazul Serban Huidu, cu tot istoricul lui astrologic, medical, civil, penal, familial, profesional etc. Sa spunem ca vom digera toate astea. Dar cand deja unii se dau mari jurnalisti in timp ce dezbat toate astea, incepe sa mi se zburleasca parul in cap. Sa va dau un exemplu.
Realitatea tv. Duminica seara, ziua accidentului. Dupa multe incercari, marii jurnalisti reusesc sa intre in legatura telefonica directa cu un medic de la SMURD Brasov. (Nu mai stiu daca era chiar seful smurd, sau era doar un simplu medic de garda, dar asta conteaza mai putin acum). Cucoana de la Realitatea o intreaba pe tanti de la smurd cum se simte Huidu si familia sa. Femeia raspunde foarte frumos, scurt si la obiect. Vine apoi un val de intrebari despre procedurile de descarcerare si manevrele de prim ajutor care au fost acordate la fata locului. Din nou, o serie de raspunsuri la obiect. Apoi, din disperarea de a o tine pe aia de la smurd CAT MAI MULT LA TELEFON, "jurnalista" (feminista) intreaba: citez - "unde au fost duse victimele care au decedat?" In momentul ala EU m-am blocat!! CUM SA PUI O ASEMENEA INTREBARE??? OARE UNDE AJUNG MORTII PRIMA OARA?? Logic, LA MORGA!!
Exact acelasi raspuns l-a primit si de la medicul smurd, care probabil, a fost la fel de socat de intrebare.
Intr-un final se incheie conversatia, si imediat intra din nou in direct. De aceasta data cu un reporter Realitatea tv de la Brasov. Ghiciti care au fost primele intrebari pe care madama din studio i le-a adresat tipei de pe teren?? Nu, de data asta a omis intrebarea cu morga, dar a fost pe-aproape: citez - "in ce stare de afla Huidu si familia sa?, Ce stii despre Serban?"
Pai doamna "jurnalista", care iei cateva mii de lei salariu (ca sa fiu finuta, si sa nu spun euro): Acum cateva secunde ai vorbit cu un medic implicat direct (sau nu) in caz. O persoana care sigur a luat contact cu ce se intampla in spitalul ala, mai mult decat reporterul ala amarat, un om mai mult decat abilitat sa-ti explice chiar si cum se manifesta traumatismele suferite de aia. Si in conditiile astea tu il intrebi pe reporterul ala de teren, care probabil cel mai mult a reusit sa treaca de poarta spitalului si sa se posteze cu operatorul langa garajul salvarilor??? Mai intrebi inca o data acelasi lucru?? Ce-ai crezut?? ca aia o sa vina si-o sa-ti spuna povesti legate de coastele rupte ale nevestei lui Huidu, de forma si marimea contuziilor???
DA! profesionalism pur si desavarsit, marca Realitatea tv - BUCURESTI!! (tin musai sa specific orasul)
Oare cand voi ajunge sa vad si eu ca se impune o limita a prostiei in televiziune???

Diaree televizata in prime time!

2011-10-11T11:18:00.000-07:00

Pe principiul bancului "si...te-ai cacat frumoaso?" (scuzati-mi impertinenta verbala) vreau sa va impartasesc minunatia de marti seara. Stirile din sport pe Pro Tv. Informatie de larg interes pentru popor: Mitica Dragomir (nu va mai spun si cine e, ca la cat e de mediatizat, e imposibil sa nu stiti) a stat toata ziua la TOALETA din cauza unei salate cu ton!! Stirea a fost una lunga si continea chiar si un sincron cu respectivul, care explica de zor ca acea salata de ton l-a stricat la stomac. Ca informatie de background ni s-au oferit date pretioase referitoare la meniul cu care s-a dres personajul in cauza.
Stiu ca va interesa, stiu ca asta reprezenta una dintre problemele voastre. Ei...acum stiti, puteti sa dormiti in liniste!
Poate pana saptamana viitoare o sa vina vreo alta tanti prin redactie sa-mi ceara sa o filmez cum culege ea brusturi sa aiba la wc-ul din curte. Nu de alta, dar asa a vazut ea la stirile Pro Tv. Ce, numai cei de la Acces Direct sa aiba fani inraiti?...

Vreau si eu la Acces Direct!!

2011-10-08T03:42:00.000-07:00

Saptamana asta a fost una CRUNTA! Bine ca s-a terminat! S-a incheiat in schimb cu o faza monumentala!
Intra vineri in redactie, o tanti. Trecuta putin de 40 de ani. Imi spune cum o cheama si incepe sa-mi turuie lamentari: ca ea nu mai stie ce sa faca, nu stie incotro s-o ia. Ok, tanti, dar CE s-a intamplat? Pe ea a batut-o barbatul de mai multe ori. Acum nu imi poate arata vanatai, ca nu a batut-o suficient de tare ca sa-i lase si urme. Si acum, de ceva timp, acel mascul a mai dat-o si afara din casa, cu tot cu baiat si nora. DAR..nu asta ar problema cea mai grava. Partea interesanta e ca femeia a venit la noi sa o ajutam sa-si recupereze porumbul, morcovii si ceapa la care ea a lucrat toata vara. Nu conteaza ca ea acum sta in mai stiu eu ce darapanatura...conteaza ca barbatul nu vrea sa-i dea galeata de cartofi. Logic, prima mea intrebare e daca a fost la politie. Raspuns: da, a fost la politie, si barbatul a mai batut-o o data si de fata cu politia, care acum NU recunoaste nimic. Pana aici hai s-o numim o telenovela tipic romaneasca, de la tara. Dar acum vine partea interesanta:
Femeia imi indruga dupa fiecare propozitie, ceva depsre detector. Initial nu m-am prins la ce se refera. Dar, dupa a zecea pronuntare a cuvantului detector, mi-am dat seama ca era vorba de cel de minciuni. Si imi cerea ea mie intr-una sa o pun pe ea, pe barbac'su SI pe politist la detectorul de minciuni! Nu de alta, dar asa a vazut ea la Acces Direct!!!!!! DA, LA ACCES DIRECT! Motiv pentru care a venit si ea la televiziune, sa mergem, sa filmam si sa punem juma' de sat la detectorul de minciuni ca sa "se dovedeasca adevarul". Intocmai ca la Acces Direct!
Da, uitati in cel hal au ajuns infectii aia de la Antena 1 sa indobitoceasca poporul! No...io ce-as mai putea sa mai zic??

Inutilitatea barbatilor

2011-09-28T08:38:00.000-07:00

Astazi am avut o revelatie: cat de inutili pot fi unii barbati in viata femeilor. Nu toti traiesc degeaba, dar sunt cateva specii carora nu le vad rostul printre noi.
1. Specia molusca - Nu vorbeste. E tacut si niciodata nu riposteaza. La ca foloseste atunci? Sa stau eu sa vorbesc singura? Asa mai bine mi-as cumpara un acvariu cu pesti. Nici aia nu vorbesc si nu fac galagie, dar macar sunt colorati si activi in habitatul lor.
2. Specia libidinoasa - Nu e nici plin de muschi, si nici macar cu haine mulate. Are in schimb impresia ca e macho. De fapt mi-e sila sa stau la mai putin de doi metri de el si parca mi-as dori sa-l stiu NUMAI sub dush, sa fiu sigura ca se spala! Ah, si as vrea sa-l vad vesnic imbracat. Nici nu indraznesc sa-l vad in slip, la strand. Cel mai bine i-ar sta in palton lung, fular gros si caciula pe cap. Sa se vada cat mai putin din el.
3. Specia geloasa - Suna in fiecare ora si vrea sa fie prezent la toate iesirile prieteni sale. O insoteste chiar si cand merge la shopping si il recunosti foarte usor: EL ii cara EI poseta. Asta-i semn ca e dependent de ea.
4. Specia fara creier - Aici am putea include marea majoritate a barbatilor (inclusiv speciile mai sus enuntate), dar hai sa ma rezum strict la speciile GRAVE! Are un ras grosolan, ESTE grosolan, are impresia ca "Terminator" e cea mai mare opera de arta a cinematografiei si considera Iphone-ul inventia secolului ca sa stai online pe mess non-stop.
5. Specia egoista - Vorbeste NUMAI despre el. Problemele lui sunt CELE mai importante si CELE mai grave. Numai el munceste, numai el sufera. Si printre picaturi, cand prietena ii spune ca ar avea si ea o problema, el devine brusc ocupat/obosit/solicitat in alta parte.

Specii sunt convinsa ca ar mai fi, si sunt convinsa ca fiecare femeie are propria clasificare. Sunt deschisa asadar la propuneri noi!!

The MUST DO list for my soul

2011-09-14T13:30:00.000-07:00

Vreau sa fac multe, dar nu mai apuc sa fac NIMIC!! Ziua se termina atat de repede, iar eu constat ca nu mai am timp de nimic. Ce-i drept, daca am ajuns sa ma plang ca NU AM TIMP, nu-mi displace neaparat. Cu atat mai mult cu cat la job-URI fac ceea ce-mi place. But i need some time just for my soul! Asa ca ia hai sa fac un must do list pentru asta!
1. De rasfoit site-ul Vogue
2. De dormit!! Asta cateodata devine imperativ necesar
3. De stat la taclale, cu o cafea buna in fata, cu Ana, Ioana, Honey, Steff, Lavi, Anca etc. (separat, sau cu toate odata)
4. De citit o carte buna
5. De rasfoit blogurile si de citit toate imbecilitatile amuzante de pe paginile inutile
6. De facut ordine in dulapurile de haine
7. De facut ciocolata de casa (am o pofta teribila)

Cu siguranta ar mai fi lucruri marunte, dar dragi mie pe care as vrea sa le fac si nu am timp!
P.S. A nu se intelege ca ma plang de ceva. Ba din contra: cu cat fac mai rar lucrurile mai sus enumerate, cu atat ma bucur mai tare de ele, atunci cand reusesc sa le fac. Deci, probabil cand voi prinde cateva minute libere, voi profita de ele, bifand una din dorintele de mai sus.

Maggi sau ilustrarea misoginismului romanesc

2011-08-02T11:25:00.000-07:00

PLOUA! Infernal, chiar! Asta e singurul motiv pentru care eu acum sunt in casa si mi-am facut cateva minute libere sa scriu si pe blog. Da, in ultima vreme stau cam prost cu timpul liber, dar imi place asa!
Tre' "share-uiesc" un lucru tare dragut de azi-dimineata. La prima ora, a venit un Mos Craciun de vara (cu fusta scurta si sandale) cu covrigi in desaga. A intrat in redactie cu cate doi covrigi pentru fiecare. Gestul a fost tare dragut, iar covrigul ala cred ca a fost cel mai bun din ultima vreme!
In alta ordine de idei, vreau sa-mi spun of-ul in legatura cu o reclama. Nu vreau sa gresesc, dar daca am retinut eu bine, e vorba de un spot la Maggi - punga magica (sau ceva de genu'). Am cautat reclama pe youtube, dar n-am gasit-o. Oricum, ideea e ca spotul publicitar in culpa incepe cu o fetita care se joaca cu doua papusi (femeie + mascul, aka Barbie + Ken). Fetita povesteste in timp ce se joaca: "iar el a plecat, pentru ca ea nu mai stia ce sa faca de mancare!"...
O sa ma opresc aici. restul reclamei, in opinia mea nu mai conteaza.
EL A PLECAT PENTRU CA EA NU MAI STIA CE SA FACA DE MANCARE???? Tipic romanesc. Asta in schimb, cred ca e varianta cenzurata. Ca sa nu spuna ca "el a pocnit-o pe ea de doua ori peste ochi, pentru ca nu era suficient de calda ciorba de fasole!" Pun pariu ca reclama e gandita de niste misogini romani. Cum sa atribui pana si unui copil ideea ca ea tre' sa faca de mancare, ca de nu...ADIO barbat!?
Bine ca CNA-ul nu ne mai da voie sa filmam la locul unui accident, dar da unda verde unor astfel de reclame!!
Pana mai gasesc vreun alt subiect pt blog, o sa mai caut reclama pe youtube. Nu promit, dar incerc. Repet: timpul liber a inceput sa fie o raritate pentru mine...

I just made love!!

2011-07-24T03:17:00.000-07:00

Daca nu ne violeaza nimeni intimitatea, hai sa ne-o violam singuri! Sau cel putin pe asta cred ca se bazeaza ingenioasa aplicatie de care tocmai am aflat de aici. Ijustmadelove.com e un site unde poti marca zona unde tocmai ti-ai tras-o. POti adauga si comentarii ori impresii in urma partidei. Acum nu stiu daca cei care fac asta relateaza live, sau numai dupa...
Oricum, se pare ca site-ul are simpatizanti din toata lumea. Si cei din Mures se pare ca simt nevoia sa faca public atat cand, cat si unde au prestat. In topul preferintelor muresenilor e zona Corunca-Livezeni.
Prin Livezeni, inteleg. Nu e luminat drumul, boscheti sunt la discretie... Dar in Corunca?? E cel mai circulat drum!! E60!! Chiar ai o placere sa le faci cu mana tiristilor care trec pe-acolo?? Dar nici cu zona "Weekend"-spital nu mi-e rusine. Vad ca exista romantism si pe-acolo.
Pana acum in Romania, 3869 (!!!) de persoane just made love.
Pe site este chiar si un "love counter" live. Si vad ca nici macar pestii ori rechinii de prin ocean nu-i impiedica pe nimfomani. Prin oceanul Atlantic sunt pana acum vreo 10 bifari. (How desperate is that??)
Site-ul are chiar si un logo extrem de sugestiv - doi iepuri in plina actiune de reproducere.
GENIAL!!

Absolvire + Roxette = licenta

2011-06-01T17:38:00.001-07:00

Vreau sa incep prin a va spune ca AM ABSOLVIIIT!!
Cu festivitate de absolvire, banchet si tot tacamul. Urmeaza licenta. Auch!
Dar ca sa revin vreau sa-i multumesc Stefanei pentru surpriza de-a aparea la cursul meu festiv. Da, a fost o surpriza mai mult decat placuta. Merci, Steff! iti intorc felicitarile, din pacate doar virtual, pentru ca nu am cum sa ajung saptamana asta la Bucuresti (din nou). Deci, FELICITARI, absolvento!

Steff, iti predau toca
Putin si pe la banchet (surprinsa cand am deschis "sesiunea" de dans cu marele dansator, S)

In alta ordine de idei TREBUIE sa va spun ca luni am fost la concert la ROXETTE. Si a fost SUPERB!! Am trecut chiar si peste ploaia care ne-a udat pana in maduva oaselor, hainele ude complet nu le-am mai simtit cand au inceput primele acorduri de chitara.
Get dressed for success! Asa si-au inceput suedezii show-ul. Publicul a sarit in aer si pana la un concert perfect nu a fost decat un pas.
Din pacate s-a vazut ca Marie (solista) vine dupa o operatie pe creier - miscari lente si nebruscate. Dar intreg repertoriul lor a facut in asa fel incat nu a fost nevoie de nicio tumba pe scena si niciun chilot sau sutien la vedere. Au fost doar ei pe scena si piesele pe care toata lumea le cunoaste. Publicul a cantat tot concertul, cap-coada.
Aproape doua ore am fost in delir. Ii auzeam pe cei de la Roxette, LIVE!
Ah, si inca un detaliu: nicio femeie de pe lumea asta nu stie sa poarte pantalonii de piele mai bine ca Marie. Pantaloni negri de piele, maieu negru, simplu si bineinteles si geaca de piele. Asta a fost outfit-ul solistei. Nici nu mi-am inchipuit-o vreodata imbracata altfel. It's her own brand!
V-as servi si niste poze dar nu am avut voie cu aparat foto inauntru. Sorry!

In final, Una peste alta, adunate toate, la rezultatul final imi da "licenta". Oare imi da cu virgula?...

La ce ne mai trebuie spitale, cand putem folosi prezervative XXL?

2011-05-04T01:47:00.000-07:00

Ministerul Sanatatii a achizitionat prezervative XXL in valoare de 200.000€. Tot Ministerul cere ca acestea sa nu fie mai scurte de 16 cm, ba chiar trebuie sa aiba o lungime medie de 19 centimetri. Asta in conditiile in care, potrivit studiilor, barbatia romanilor este apreciata in medie la 12,73 cm. Acestea vor fi impartite gratuit populatiei. (sursa aici)
Nici ca se putea un subiect mai distractiv. Asta ne lipsea acum: przervative XXL. Oare astea vor fi date fostilor angajati ai spitalelor inchise, in loc de salarii compensatorii?
Dar totusi, de specificat ca barbatia ROMANILOR are dimensiunea respectiva. Cea a ungurilor cred ca o fi mai mare. Domnu' Cseke tre' stie...

"must do" - list

2011-05-02T12:25:00.000-07:00

Programul pentru saptamana/saptamanile ce urmeaza:
- de facut articolul pentru Jurnalism economic
- de facut articolele pentru jurnalism cultural
- de finalizat ancheta pentru jurnalism de investigatie
- de facut rezumat al articolelor lui D. Staniloaie din 1900-toamna (10 la numar)
- de facut spoturile la radio
- de facut proiectul la fotojurnalism (aka de injurat photoshop-ul)
- de invatat pentru examene (nu stiu cate is, da'stiu ca...sunt!)
- de filmat filmuletul pentru cursul festiv
- de mers la proba pentru rochita de banchet
- de cautat pantofi
- de cautat tinuta si accesorii pentru cursul festiv
- de participat la cursul festiv
- de mers la examene si de promovat (it's a must!!)
- de participat la banchet (si apoi de dres mahmureala de rigoare)
- de legalizat acte si pregatit dosar pentru inscriere la licenta
Si...cireasa de pe tort...
- DE TERMINAT LUCRAREA DE LICENTA!!!

P.S.: am scris toate astea pe blog, ca sa nu-mi umplu camera de post-it-uri colorate care se deslipesc si cad si sa risc sa uit sa fac ceva.
Toate sunt incluse in capitolul TREBUIE. Nimic nu e optional. Optional ar fi doar...somnul!

Industrializarea florii de colt

2011-04-22T13:32:00.000-07:00

”Noua crema bio cu extract de floare de colt”. Asa incepe reclama la crema de fata ”Gerovital plant”.
Scurta analiza: ”crema bio” - acum tot ce e bio prinde ca e la moda. Daca si crema de fata a ajuns bio, urmeaza hartia igienica, absorbantele si probabil si prezervativele bio!
”extract de floare de colt” - Floarea de colt e o planta rara, care e protejata prin lege. Mai exact, n-ai voie s-o rupi de prin munti ca cica e ilegal si cica o sa fii pedepsit (pentru o floare de colt, da...dar pentru putina mita, nu). No, io acum ma intreb de unde o avut astia ATATA floare de colt incat sa faca din ea loturi intregi de creme?
1. Ori o secat astia muntii de flori de colt
2. Ori crema aia contine UMBRE de floare de colt
Asadar, pentru prima varianta: cumparam crema si incurajam braconajul; sau pentru a doua varianta: cumparam o crema normala, fara niciun extract de nimic. In concluzie, mai cumparam crema asta?
O alta dilema ar fi: oare din milioanele de plante de pe planeta asta numai extractul de floare de colt mai e benefic pentru ten?
Cu extract de urzici oare nu incearca nimeni?

Revenirea pe plaiul virtual

2011-04-19T14:43:00.000-07:00

OHooo...iata-ma din nou pe blogul verde! A trecut mult timp de cand nu ne-am mai citit. Dar stati calmi ca nu abandonez eu asa usor lucrurile care-mi plac. N-o sa ma apuc sa va povestesc amintiri din viata (de la ultima postare incoace) ca probabil nu mi-ar ajunge spatiul virtual.
Voiam doar sa-mi marchez revenirea pe blog. Si asta, dupa ce am vazut ca "publicul ma cere".
In paralel cu licenta voi mai scrie si pe blog. Caci...ce e mai important acum: licenta sau blogul? blogul, fireste!!
O sa incerc sa fac iar din orice un subiect pentru blog. Nu de alta, dar mi-am cam pierdut exercitiul scrierii.
Ca tot veni vorba, hai sa va si "impartasesc" ceva: Mi-am adus aminte de blogul lui Dan Negru. Mie imi place de omul asta. E un "one man show". Tare as vrea sa mai vad macar doi oameni, din multitudinea de bipezi ce se perinda pe la tv, care sunt in stare sa faca ceea ce face Negru. Cu tot cu tipetele lui, cu tot cu gesturile sale largi, omul asta duce o emisiune cap-coada fara balba si fara cusur. Si toate astea in conditiile in care invitatii alterneaza de la manelisti (cu maxim opt clase) la actori sau alte persoane de cultura. Sa stii sa te cobori la nivelul unui om ca apoi in secunda doi sa stii sa ridici stacheta e o arta! Nu l-as vedea prezentand stiri sau emisiuni culturale. Desi sunt ferma convinsa ca ar putea sa faca si asta (chiar si fara prompter). Citeam acum pe blogul lui ca e un fan al show-rilor americane. Se vede!! Adrenalina in prezentare, viteza, umplerea ecranului...american style. Si da, scrie fain si pe blog. Ce-i drept, are ce sa scrie: cultura media - checked, cultura generala - checked, limba romana folosita cat se poate de corect - checked si lista poate continua.
Nu stiu ce mi-a venit sa va zic de el. Pur si simplu i-am citit blogul si mi-a placut. Nu m-am plictisit sa citesc postarile pana la capat, la fel cum nu ma oboseste sa-l privesc gesticuland strident. Pur si simplu imi place Dan Negru ca om de televiziune. Ah, si era sa uit. Cel mai presus de toate, nu l-am vazut niciodata balacarindu-se prin reviste colorate sau pe la emisiuni ieftine. Cu toate ca tipurile de emisiuni pe care le face i-ar permite asta, nu se injoseste la asa ceva, ca altii care de la pupitrul stirilor au ajuns sa faca paine si circ.
Cred ca "fenomenul" Dan Negru ar putea fi chiar si un subiect de licenta. Oare de ce nu m-am gandit la asta mai devreme?...

Blugii ii spalati pe dreapta, vascoza pe stanga

2011-01-28T08:27:00.000-08:00

Iar va scriu dintr-un alt domiciliu. De data asta din Sibiu. Am revenit cu forte proaspete (zic eu). Si cum sunt in plina sesiune, bineinteles ca e mult mai important sa scriu pe blog decat sa invat. Dar scriu pentru ca e musai. E chiar musai sa impartasesc minunatiile ce le-am vazut azi.
Cum spuneam, e sesiune, deci si prin urmare am fost la shopping cu Ana. Era chiar necesar. (maine e ziua Anei, deci sa intelegeti ca era necesar). Si ne-am plimbat, am colindat magazine, ne-am simtit mai mult decat bine...detalii. Ajungem intr-un final in Promenada (Sibiu). Orsay. Ana intra in cabina sa probeze niste divinitati, eu gasesc un scaun cu o masuta si ma asez s-o astept. Pe masuta niste pliante. "Sfaturi de ingrijire & service". Deschid pliantul. Greseala. MARE GRESEALA. cinci cuvinte scrise cu diacritice, trei fara. Si acum urmeaza crema: "sfaturi de ingrijire pentru hainele d-voatrE". Da, ale D-VOASTRE. Dau pagina. Litere lipsa din cuvinte. Foame mare. Mai dau inca o pagina. Ajung la partea despre cum se intretin diferitele tipuri de materiale. Acetat, vascoza - "recomandarea noastra: asezati o laveta umeda pe material si calcati haina pe partea stanga!". Denim - "blugii necesita sa fie spalati pe partea dreapta".
No acum lamuriti-ma si pe mine. Partea dreapta la blugi e cracul drept? :)
Stati ca va dau si dovada. Calitatea dovezilor nu e tocmai buna, dar se intelege

In alta ordine de idei tre' sa-i zic LA MULTI ANI la Ana (mea)!

Summary

2011-01-07T10:30:00.000-08:00

Ioi ca-i deja 2011 si io n-am mai scris pe blog.
Nici nu stiu cu ce ar trebui sa incep. Da' o sa respect totusi ordinea cronologica:
1. Intre timp am tras o fuga pana la Londra, unde a fost SUPERB!! I want to live there!
2. M-am preumblat cateva zile si prin Copenhaga, unde am vazut-o pe Mica Sirena. Da, e al naibii de mica si...neagra.
3. Am absolvit totul pe-acolo prin Danemarca si m-am intors acasa.
4. Am venit cu "minunata" compaie de zbor "Lufthansa", care ne-a pierdut bagajele (la toti!!)
5. Mi-am recuperat bagajele (in care aveam de la actele pt facultate, la chiloti si cadouri de Crcaiun, TOT) in ajun de Craciun
6. Am imbatranit cu un an. 22 de ani!! Doamne, E MULT
7. Am avut un revelion MINUNAT. Mi-a fost al naibii de dor de Sibiu
8. Astept sa incep si ultimul semestru din anul III. Da, ultimul... suna deprimant...

In alta ordine de idei, ar trebui sa fac o sinteza a anului ce tocmai a trecut? Greu... am avut un an plin dar frumos. In 2010 am facut tot ce mi-a trecut prin cap.
No gata sinteza.
As promite ca o sa fiu mai activa pe blog da' mi-e ca n-o sa ma tin de promisiune. Nu de alta, da' vine sesiunea, licenta etc. Promit in schimb sa nu abandonez blogul

O zi din viata unui ziar romanesc

2010-11-27T05:38:00.000-08:00

Pauza de blog. Recunosc, m-a acaparat facebook-ul. Porcu' m-a facut sa-mi abandonez prima iubire - blogul. DAR...cum prima iubire nu se uita niciodata, iata-ma din nou pe blogul cel verde si iubit.
Stiu ca n-am nicio scuza, dar incerc sa ma scot totusi: cugetam eu asa, la dush, de ce n-am mai scris p'aci?...
Concluzia de sub apa fierbinte si gelul de dush rosu cu miros de...nu stiu exact de ce (dar miroase bine)...este ca tara asta in care ma aflu eu acum (aka Danemarca)e prea linistita. Nu am subiecte. In Romania gaseam hilarul la fiecare colt de strada. Ma inspira fiecare groapa, fiecare cersetor, fiecare caine comunitar, fiecare scarba de vanzatoare etc. Aici n-am parte de niciuna din astea. No ziceti si voi: despre ce sa scriu? Despre economia infloritoare din Danemarca vedeti si voi pe la stiri, despre sistemele lor bine puse la punct cititi mai in detaliu prin revistele de specialitate. No...pai si-atunci io despre ce sa scriu?
Aici n-am gropi, vanzatoarele imi zambesc, fulgii de nea danseaza pe la geam, caini nu sunt (nici macar din aia cu covrigi in coada), laptele si mierea le consum zilnic la micul dejun...deci, nimic funny.
Deci, prin analogie (pe principiul daca a=b si b=c => a=c), daca nu-s in tara nu prea mai am despre ce sa scriu pe blog.
DAR tot nu va las eu pe uscat si va dau totusi sa digerati ceva: ultimul meu filmulet de aici, direct de la VIA University College - Viborg, Denmark, modulul "Animationa as a learning tool". Cum am scris si pe FB, ignorati greselile (tehnice si regizorale) si procesati esenta. Aveti legatura!

Romanii care-au dat (pe-)afara

2010-09-30T01:00:00.000-07:00

Da...suntem blamati cand mergem in alte tari, suntem marginalizati, evitati sau chiar huliti atunci cand iesim in "Europa". O patim pentru ca nu ne stim comporta, pentru ca nu stim sa tacem atunci cand e cazul, pentru ca avem impresia ca odata scapati din tara, totul ni se cuvine. Imi pare rau ca trebuie sa generalizez, dar din pacate sunt prea putini cei care stiu sa fie oameni si atunci cand ies din tara.
Cu toate astea, oricat de rai si indolenti ar fi romanii mai exista totusi o farama de speranta.
Stau in acelasi camin, la acelasi etaj cu alte 27 de persoane, din sapte tari diferite. Nici macar colega de camera nu e romanca. Asa ca am putut sa observ cum sunt romanii comparativ cu celelalte natii.
Da, romanii cei nespalati sunt cei care curata bucataria si spala vasele, chiar si atunci cand nu ar trebui. Romanii cei lenesi nu intarzie dimineata la ore si sunt primii cand vine vorba de munca. Romanii cei inculti sunt singurii din grupa care au auzit de experimentul lui Pavlov. Romanii cei netalentati monopolizeaza muzica in discotecile si posturile de muzica straine. Romanii cei posaci sunt cei care incep intotdeauna chefurile si petrecerile. Romanii cei fara istorie si cultura sunt cei care atunci cand si-au prezentat tara au vorbit juma' de ora, comparativ cu altii - cinci minute. Romanii cei saraci sunt primii atunci cand se strang bani pentru cadouri sau cumparaturi comune. Romanii cei needucati sunt cei care se ridica de pe scaun sa cedeze locul unei persoane mai in varsta.
Si lista mai poate continua. Insa exista totusi un DAR.
DAR, cu toate acestea isi dau in petec atunci cand vine vorba sa fie uniti. Incolteste rautatea si placerea de a-l sapa pe celalalt. Care e scopul? Unde e satisfactia? Nu inteleg, si nici n-o sa pricep vreodata. Deci, la capitolul toleranta e vid. Si presimt ca acest vid n-o sa se umple niciodata cu aer...

Interview with a psychologist frog

2010-09-24T06:20:00.000-07:00

Va spuneam ca pe-aici fac mai multa practica decat teorie. Drept si prin urmare mai am un produs finit. Un alt filmulet. De data asta tema a fost razboiul cecen. Interviul a fost facut cu o profesoara din Polonia care ne-a vorbit de razboiul cecen si situatia cecenilor care-au imigrat in Polonia.
Minte luminata ce sunt (al naibii ca iar ma laud), am taiat raspunsurile si le-am folosit in alt context. (aici n-am cod deontologic de respectat :P)
Ideea si montajul imi apartin.
Asadar, vizionare placuta

The story of my life

2010-09-20T14:03:00.001-07:00

V-am promis ca va tin la curent cu ceea ce prestez eu pe-aici. Ma tin de cuvant si va servesc si al doilea filmulet, pt care am lucrat impreuna cu Marysia (PL) si Melinda (HU). Multumiri speciale - Sergiu Cioban, care m-a lasat sa-i folosesc fotografiile si sa creez astfel o poveste

Sper sa va placa!
Vizionare placuta

The story of my life
Vezi mai multe video din animatie

Danemarca? relaxati-va!

2010-09-09T10:41:00.000-07:00

Sa va relatez: pe-aici prin Danemarca e bine. E cam frigut asa, dar e bine. Astia-s relaxati pana la cer si-napoi. Ii doare exact intr-o parte mai posterioara asa, de criza, de stres, de griji...de tot. Ei zambesc, se plimba, se imbata ca porcii (ca pe-aici in asta consta distractia: sa te imbeti ca porcul, pana cazi lati si cica te-ai distrat...wow...) si...sunt relaxati! Da, relaxati! Deci tre' sa ma adaptez tarii si sa ma relaxez si eu. Dar cum sa nu o fac, in conditiile in care avem "n" pauze pe zi, ore de la 9 la 14, ne jucam cu plastelina, pictam, decupam, facem figurine din lut... pai sa nu ma relaxez?
Deci pe cand vin acasa o sa fiu cu bateriile incarcate. (Pentru ca mi-am luat incarcatorul de acumulatori la mine :))
Totusi, de cand am venit in Danemarca am o problema. Grava! Nu retin de nicio culoare cum ii zice la foarfeca pe engleza. Da, stiu, e "scissor". Dar nu retin si punct. Asa ca propozitia mea cu foarfeca suna tot timpul cam asa: "give me THAT thing" :)

P.S.: pana data viitoare tre' sa invat cum se zice "va pup" pe "danemarcheza"

De pe plaiuri daneze...

2010-08-29T08:28:00.000-07:00

Gata! Va scriu de pe plaiuri daneze. Am ajuns in Viborg (Danemarca) si am si inceput scoala. Asta ca sa va dati seama cat sunt de harnica.
V-as spune impresii, pareri, daca-mi place sau nu, daca m-am acomodat sau nu...dar a trecut abia o saptamana de cand sunt aici si nu stiu daca-mi pot da cu parerea.
Tot ce pot sa spun e ca imi place stilul de predare al danezilor. Aici, totul se bazeaza pe practica si mai putin pe teorie. Drept si prin urmare avem deja un produs finit, dupa numai o saptamana de scoala.
Filmuletul e o animatie draguta, spunem noi, care a fost facut intr-o singura zi.

In schimb au si ei lacunele lor: internetul. Observ ca e o adevarata dilema pentru ei. Avem internet cu portia si pe etape. Deci, sa-mi scuzati probabila viitoare lipsa de pe blog.
V-as impartasi mai multe, cu lux de amanunte, dar inca nu pot intra in detalii, iar aspectele de suprafata sunt vizibile: sunt bine, sanatoasa, cu chef de munca si cu dor de casa.

Iron Maiden sau apogeul placerii

2010-08-16T09:57:00.000-07:00

Gata, mi-ati citit destul impresiile despre tara asta. Acum vreau sa va servesc si ceva impresii pozitive. Despre stranini, bineinteles.
Am fost la concertul Iron Maiden, la Cluj. Si da, a fost SUPERB!! Aproape doua ore am fost in extaz si am avut orgasme auditive si vizuale multiple si continue. Ce s-a intamplat pe scena mi-a dilatat pupilele la maxim, iar chitarele mi-au gadilat timpanul pana la stadiul de placere maxima.
Sunet, culoare, lumina, efecte, energie, expresivitate, interactiune, pasiune, toate cumulate au facut un adevarat show Iron Maiden.
Si sa nu uit nici de cei de la Cargo care au cantat in deschidere. Mi-au placut, doar ca pe cand m-am incins si eu, au plecat. Desi poate putin cam seci, au reusit totusi sa aprinda scanteile pentru explozia de dupa. Deci mi-a placut si Cargo.
Dupa show-ul Iron Maiden de aseara am ajuns (din nou) la o concluzie: rock-ul se asculta LIVE!! Orice cd, orice sistem audio nu pot inlocui ceea ce se aude live pe o scena. Si ce-i mai important, atmosfera.
Si uite-asa mi s-a deschis apetitul pentru concertele rock. Da, vreau rock live si nu pe dvd.
Partea cea mai "haioasa" e ca vine Guns n' Roses la Bucuresti, in septembrie. Iar eu probabil ca tot pe youtube o sa-i vad. Din Danemarca.
Dar nu-i nimic. Plec impacata ca doua din cele cinci simturi au fost satisfacute pe deplin. Macar ele...

Inainte de concert...pregatita fizic si psihic

Am preferat sa pozez ecranul, ca nu batea zoom-ul pana pe scena. Oricum, cadrele de detaliu si prim-planurile de pe ecrane au fost de-a dreptul geniale

Ce (mai) inseamna Romania pentru mine?

2010-07-04T13:49:00.000-07:00

Ultimul meu examen a constat intr-un eseu (tip articol/editorial) pe o tema impusa, si anume: "Ce (mai) inseamna Romania pentru Mine?"
Intamplarea face sa fi citit anterior un editorial din Jurnalul National, al Marinei Constantinoiu, in mare, cam despre aceeasi tema - ce ne (mai) ofera tara. Asadar, mi-am permis sa scriu o "continuare" pentru acest examen. Priviti ce-a iesit:

Ce (mai) inseamna Romania pentru Mine?

România?
Hai s-o numim o...doamnă. O doamnă care mi-a oferit atâtea şi totuşi nu mi-a oferit nimic.
Doamna care m-a făcut să învăţ noţiunea de tupeu, pentru că altfel nu aveam cum să primesc o chitanţă la un ghişeu; doamna care mi-a explicat termenul de nesimţire, atunci când un BMW e parcat pe locul dedicat persoanelor cu dizabilităţi, atunci când o mână plină cu aur, a vreunui chel cu ceafa de trei degete pipăie o domnişoară pe stradă, atunci când după un concert mormanele de gunoaie depăşesc numărul picioarelor care-au călcat pe-acolo. România e doamna care a ridicat nesimţirea la rang de politică, sau invers. Politica e scara de sus a nesimţirii, a tupeului şi a lipsei de respect pentru un popor care şi-a lăsat vieţi sub şenile pentru o presupusă libertate.
Pentru ce s-o numesc de fapt o doamnă? Pentru un sistem sanitar bolnav? Pentru un sistem educaţional oligofren? Pentru o infrastructură dărăpănată? Pentru un sistem judiciar în care mori cu dreptatea-n mână? Pentru o economie falimentară? Pentru o cultură de mahala? Pentru o industrie plină de şomeri? Pentru o agricultură de import, cu mere din Olanda şi cartofi din Polonia?
Asta nu e o doamnă, e o adevarată prostituată pentru care scrupulele sunt cuvinte de arhivă. E o prostituată pentru că o caracterizează printre altele şi grandomania. O prostituată care se laudă cu biserici imense, poleite cu aur, la porţile cărora lumea se înjură pentru o pomană şi îşi dau coate-n stomac pentru o atingere a unor moaşte; la porţile cărora mâna întinsă şi vorbele „dă-mi şi mie” au devenit slogan. O prostituată pentru care Jeep-ul a devenit din brand, un sistem de selecţie. O prostituată pe care o satisfaci nu citând din Cioran, Noica, Paler sau Djuvara, ci pupându-i tălpile şi îndesându-i cu tupeu şi nesimţire bancnote la decolteu.
E o prostituată care ascultă manele, se îmbracă în paiete şi se dă-n maşini scumpe, chiar dacă mâncarea de bază e pâinea cu ceapă.
E o prostituată care-a fugit de acasă şi şi-a făcut bătrânii de ruşine şi i-a lăsat cu pensii mizere după zeci de ani de muncă în uzine şi combinate; i-a uitat acum prin parcuri, pe bănci, în faţa tablelor de şah, cu pălăriile mâncate de molii şi pantofi lipiţi cu prenadez, pentru care singura ocupaţie e număratul pastilelor şi găsitul unui loc de veci ieftin. E o prostituată care nu dă doi lei pe tradiţie, cultură, şi viaţa rurală doar dacă există profit material. E o prostituată care nu-şi prestează serviciile decât pe şoselele bombardate şi pline de cratere din oraşe şi uită de căruţele şi plugurile trase de cai din cătunele fără curent.
Cu toate astea, e o prostituată ieftină şi superficială. Una care nu ştie să profite de ce i se oferă pe gratis. Nu ştie să-şi multiplice plăcerile de pe urma peisajelor naturale unice, nu ştie să se laude clienţilor străini cu Brâncuşi, Grigorescu ori Celibidache, nu ştie să-şi ţină creierele luminate în ţară, ci le dă la export, să se folosească alţii de ele. O prostituată care se mulţumeşte cu Nadia, Hagi şi Năstase şi nu face nimic să-i „cloneze” şi să scoată adevăraţi profesionişti.
E o prostituată care nu-şi va schimba meseria prea curând dar am nădejde că cel puţin se va cizela şi nu îşi va transmite bolile nesimţirii, tupeului şi prostului gust mai departe, generaţiilor viitoare.
Sper într-o schimbare dintr-o prostituată, măcar într-o damă de companie ce va învăţa să-şi ţină ţigara în muştiuc şi o va stinge elegant în scrumieră, şi nu călcând-o în picioare.

Mirela Palcu

Adio, dar raman cu tine...

2010-06-29T05:40:00.000-07:00

A mai trecut un an universitar. Mai am un hop si termin si-o facultate!
Acum trebuie sa plec. Acasa... La prima mea casa, caci a doua e aici, in Sibiu.
Aici imi sunt prietenii, colegii, aici stiu sa zambesc permanent, aici stiu sa rad cu pofta, aici stiu sa povestesc cu fetele pana dimineata, aici stiu cum e sa inveti toata noaptea si apoi sa faci un dush si sa pleci direct la examen, aici stiu sa ma distrez pana la extrem, aici stiu sa dansez pana la epuizare, aici stiu sa plang, aici stiu cum e sa fii consolata, aici stiu sa impart si ultima felie de paine, aici am invatat ca mancarea la cantina dupa o zi epuizanta intrece orice meniu de la restaurant, aici sunt in largul meu, aici am cei mai frumosi ani (de studentie)... Aici le am pe fetele mele... Si le voi avea mereu.
Mai am o saptamana de hoinarit prin Sibiu. Apoi, o luna si-un pic de profitat de casa si familie, dupa care patru luni de experiente noi in Danemarca...
Adio Sibiu, dar raman cu tine!...

I'm back... on blog and on stage

2010-06-05T01:05:00.000-07:00

Nu va grabiti sa aruncati prosopul si sa declarati abandon prin nepostare timp de o luna, caci I'M BACK!
Am revenit cu forte proaspete ce sincer le-as mai conserva putin ca incepe sesiunea si am nevoie de ele.
in alta ordine de idei va intrebati ce-am mai prestat luna asta: nu mare lucru - facultate, antrenamente (usoare), un caiac scurt (esuat totusi cu-n gratar la care am criogenat) si bineinteles nelipsitele chefuieli (Oldies, Liquid si camerele de camin).
Dar daca luna mai a inceput cu o iesire la Brasov, asa s-a si terminat - tot in deplasare. De aceasta data insa cu alte scopuri.
Sa va povestesc deci: duminica 30 mai - Sibiu-Bucuresti. 9 ore cu trenul. Povesti cu si despre CFR nu va mai spun. Gasiti cate vreti la ursuletul cinic pe blog. Cred ca daca va spun 9 ore va e suficient sa intelegeti prin ce-am trecut. Scopul vizitei la Bucuresti.... suspans.... show-ul Michael Flatley.
Afisul era "Michael Flatley la Bucuresti". Surpriza: a venit doar o parte din trupa lui (maxim 30 de oameni), care a facut un amalgam de secvente din diferite show-uri. Spectacolul in sine a fost frumos, dar cu dezamagirea de rigoare ca nu a fost el, marele El, Michael Flatley. Trecem peste lipsa decorului si micile imperfectiuni (dansatoarele aveau de la 1,50 m pana la 1,70 m - toate inaltimile dar si toate dimensiunile; roscate, blonde, brunete, crete, cu parul intins...oferta vasta) si ma declar relativ multumita.
A doua zi dupa spectacol, imbarcarea spre Ploiesti. Destinatia: festivalul studentesc de dans "everybody dance with us". Nu stiu de ce se numeste asa festivalul, ca publicul a stat pe scaune, n-a dansat cu noi, dar trecem peste acest aspect critic de la care chair nu m-am putut abtine.
Esenta e ca am urcat din nou pe scena, dupa cativa ani de pauza. Mi-a fost dor... Mi-a fost dor de festivalurile studentesti, mi-a fost dor de nebunia din culise, mi-a fost dor de aplauze (mai mult sau mai putin intense), mi-a fost dor sa zambesc pe scena, mi-a fost dor de chefurile de dupa spectacol, pe scurt... mi-a fost dor sa dansez...
Nu va mai plictisesc cu povesti, mai bine va ilustrez:
Bollywood

si la sfarsit...diplome :D

Turismul romanesc - mereu subiect de ras

2010-05-03T10:54:00.000-07:00

Ce-am facut eu de 1 mai muncitoresc? (De ce trebuie sa fi facut ceva anume? nu pricep...)
Am fost la Brasov (ca tot taranul de Bucuresti). Diferenta e ca sunt ardeleanca si ca am fost cu un scop: Cupa Hagi Danone la fotbal. Al meu nepotel - cel mare, mai exact, fotbaliator de meserie s-a intrecut pe la cupa asta. Si am fost si eu intru sustinerea lui.
Si daca tot eram prin Brasov am luat putin orasul si Poiana la pas. Si ca de obicei, turismul romanesc imi da subiecte mocca pentru blog. De fiecare data ma distrez copios de cum stim noi sa facem turism.
Niste poze ca sa pricepeti despre ce vorbesc:
Biserica Neagra - deschisa zilnic, duminica inchis. Duminica nu e zi?
Cica intrarea la telecabina se face pe-acolo, pe unde accesul e interzis
La aceeasi telecabina copiii peste 12 ani sunt considerati adulti
(Click pe poze ca sa le vedeti mai bine)
Da, stiu, veti spune ca numai sa critic stiu. Dar am si de laudat. De exemplu, Brasovul. E un oras SUPERB si chiar bine ingrijit. Lalelele din centru m-au dat pe spate...

Scurt rezumat a vietii mele pe-o juma' de luna

2010-04-26T02:15:00.000-07:00

Imediat e gata si luna aprilie si eu nu v-am mai zis nimic de viata mea. Nu stiu cat va intereseaza, dar asa, in mare tot o sa va povestesc ce-am mai facut.
Am fost la Stanceni (Jud. Mures - pt necunoscatori) la un concurs de caiace. A fost VIS!! N-am crezut ca niste barci te pot aduce la limita de sus a extazului, dar chiar s-a intamplat. Pe scurt, au fost trei zile divine in care nu mi-am dat jos zambetul de pe fata.
Ajunsa la Sibiu am continuat activitatea "extrema" cu plimbari pe coclauri impadurite. Cred ca sunt pe cale sa-mi descopar o noua pasiune: off road-ul. Dar o sa ma mai gandesc cu privire la asta...
Si am lasat la sfarsit cireasa de pe tort: PLEC IN DANEMARCA!!
Da, am prins bursa Erasmus si primul semestru din anul III il voi face in Danemarca. Sase luni probabil n-o sa ma mai vedeti decat in poze. Dar promit sa postez pe blog mai des ca sa nu cumva sa vi se faca dor de mine.
Deci si in concluzie, sunt tare mandra de bursa mea. Pasul urmator e gasitul chiriei in Danemarca si probabil biletul de avion! (Bine, asta in linii mari. La detalii mi-e si frica sa ma gandesc...)

P.S.: Apropo de postarea anterioara: am fost la dentist si a pornit un santier intreg pe maseaua mea. Partea buna e ca aceasta doamna doctor e un adevarat inger de santier!

Trei lucruri crunte pe lumea asta

2010-04-14T03:06:00.000-07:00

Exista trei lucruri ingrozitor de chinuitoare pe lumea asta:
1. Durerea de masele (am experimentat-o zilele astea si nu doresc nimanui astfel de senzatii)
2. Sa te stranga pantofii (sau sa te jeneze), sa faci besica, eventual sa mai si sangerezi si sa mai ai de mers pe jos. Eu o numesc un fel de automutilare inevitabila
3. Sa trebuiasca sa mergi la baie (adica sa te shushurezi) si sa nu ai unde.

Mai stiti voi altele pe langa astea? Ca mie astea mi se par printre cele mai crunte...

O concluzie de Pasti

2010-04-03T11:20:00.000-07:00

Cica a venit Patsele. Sau cel putin asa reiese dupa nebunia din Real, dupa vitrinele plina cu iepuri, oua colorate si pui galbeni si pufosi, dar si dupa nebunia cu asa-zisa "curatenie de Pasti". Tras mobila, scos covoare...tot tacamul. Dupa dulap, stiti voi - locul ala in care se sterge praful doar de doua ori pe an: de Craciun si de Pasti - nu prea era praf. Concluzia: Pastele a venit destul de repede (ca mai stersesem o data si de Craciun).
Da, e inceput de aprilie si eu abia am avut cateva fire de iarba de pascut ca sa pun in cosuletul cu oua. Si cum copacii abia acum dau sa se inverzeasca, n-am gasit nici frunze pentru model la oua. Concluzia: Pastele a venit destul de repede.
Eu inca tot n-am inteles de ce de Pasti primesc mai multe sms-uri cu si despre cele sfinte decat primesc de Craciun? Sarbatoarea nu e legata tot de Cel responsabil cu Raiul?
In fine...las la o parte dilemele si va urez in concluzie, Paste fericit si imbelsugat!

In loc de felicitare va ilustrez cosuletul meu cu oua

So mom...would you go to bed with me?...to get my satisfaction

2010-04-01T04:44:00.000-07:00

Miracol: citynews.ro a avut pe ziua de azi cel putin o stire inteligenta si interesanta. Pe langa acea stire (cum ca se taie gazul prin oras) am citit ceva de-a dreptul ilar si morbid in acelasi timp: Viata bate pacalelile: Mama si fiu prinsi de nora facand sex. Cititi. Merita. O sa va distrati copios.
Asa e...cand esti nefericit (stiti vorba aia - de fapt cine ma cunoaste, imposibil sa nu o stie: "mi-e foame, mi-e sete, vreau sex si nu primesc nimic din toate astea") te indeletnicesti cu ce-ti iese in cale.
Sunt curioasa totusi de un lucru: oare n-are vrea sa incerce si un ménage à trois (SPER ca asa se scrie) cu pisica surorii? ...sau poate cu papagalul vecinului. Sau ar putea sa incerce ceva exotic din oferta vasta de la zoo.
Vedeti ce face excesul de hormoni din om? Incest. Si asta in conditiile in care brunetele de pe centura au in aceasta perioada de criza reduceri substantiale. Si din cate am auzit au pachete promotionale pentru studenti si pensionari. Cred ca asta e de fapt oferta de Pasti. Si daca e mare rau criza, se accepta si bonuri de masa. (Da' nu din alea Gusto Pass, ca din alea nu se mai iau la Kaufland).
Oricum, cred ca e prima data cand imi pare rau ca nu m-am facut procuror. Cred ca asta ar fi fost cazul carierei mele.

Pentru digerarea morbidului incest va servesc si o piesa:

Asculta mai multe audio Muzica

Un nou verb in DEX: "a se aia"

2010-03-18T07:48:00.000-07:00

Later edit: Ioana catre mine in timpul cursului de Evolutia discursului jurnalistic:
- Tu, io am un creion de ochi atat de moale, incat...curge.
No... mai zi ceva...
Doua chestiuni pe ordinea de zi:
1. vreau sa va arat un afis minune din autobuzele din Sibiu (scuze pt calitatea imgainii. Poza e facuta cu telefonul, din lipsa de altceva la momentul respectiv)

Mi-as permite sa completez anuntul: sa nu urcati nici cu tevi ori contoare de gaz, rachete, munitie (grea), afeturi, caroserii de Trabant (chiar daca autobuzul merge in directia depozitului REMAT), roti de tractor, televizoare alb-negru (color aveti voie), masini de cusut - Veronica etc.
Va urez calatorie placuta!

2. Discutie intre doua colege:
- Tu...
- da, tu...
- Tu, mie mi se aia buzele de la vant

Ati priceput? "a se aia" = verb reflexiv

Atat pentru azi. Ma duc sa ma pun in pat ca mi se aia ochii.

E multe si e grele

2010-02-22T09:54:00.000-08:00

Titlu mare pe antena3.ro: "Eroii din Chitila: Bărbat salvat dintr-o maşină în flăcări de trecători"
Voua va suna bine? ca mie nu!
Dar stiti ce e culmea? ca nu e chiar asa de complicat sa ordonezi cuvintele corect intr-o propozitie. Sau pentru bucuresteni probabil ca e. E multe si e grele.

Ce-i al meu e pus de-oparte

2010-02-18T03:40:00.000-08:00

Azi dimineata la CEC:
O doamna, in fata mea, a completat gresit un formular. Ca sa rectifice problema, avea nevoie de o fotocopie a unui act. Si o intreaba pe molusca de dupa ghiseu:
"Nu aveti cumva un xerox?"
Molusca raspunde:
"Avem, dar pentru noi, nu pentru dumneavoastra!!"
Na... mai zi ceva...

Later edit
Gasesc acum un titlu EXTREM de interesant si atragator in ziarul muresean "zi-de-zi":
Grupa Voinicilor de la Gradinita nr. 12 a pregatit un tort de fructe
Nu-i asa ca va intereseaza si ca va suscita interesul? Nu-i asa ca pentru a scrie un asa articol ai nevoie de MAXIM un sfert de neuron resuscitat si ala o data la trei luni? Dar...surpriza: articolul are doi semnatari. Deci acest sfert de neuron a fost la randul lui impartit in doua.
Ma declar oficial fascinanta de acest titlu si de acest articol, opera artistica a unui duet neuronal expirat. Felicitari, "zi de zi"!

Are you stupid sau ai terminat jurnalismul la Sibiu?

2010-02-16T03:28:00.000-08:00

Incep sa ies din starea de hibernare. Se sfarseste iarna, sau cel putin asa sper, si incep sa reinviu si eu. Ar fi fost si cazul sa ies din barlog, nu?
Am terminat si cu sesiunea asta si tot integralista am ramas. Inca nu stiu ce-nseamna restanta, dar poate voi afla vreodata...sau poate nu... Oricum, din anul I ma tot rog de profesori sa ma pice si pe mine, sa vad si eu cum e sa mergi in toamna la examene, dar nu vor, dom'le, nu vor. Ei...batman...imi dau numai 9 si 10 (ati inteles subtilitatea, aluzia si lauda? acum ca v-ati prins, ma simt mai bine).
Buun... trecem la lucruri putin mai serioase. Citesc azi pe antena3.ro ca amatorismul se mai practica si la case media mai mari, precum NBC. Si eu care ma speriam ca sunt la o facultate cu si despre netalentati si ca cei de aici vor aduce mass-media pe culmile disperarii, m-am ambalat degeaba, caci se pare ca mai sunt inutili societatii angajati si pe la trusturi media importante. Dar sa vedeti despre ce vorbesc. Stirea o gasiti aici, cu tot cu "dovada" video.
Cat de cretina sa fii, sa te duci la un campion olimpic, sa-l intrebi cum il cheama, din ce tara e si ce proba a castigat? Oare ce salar are aceasta inteligenta orbitoare? Dar intrebarea de baraj e: oare nu cumva o fi terminat si ea, jurnalismul, la Sibiu? Nu de alta, dar mai sunt astfel de specimene care sunt in stare sa faca asa ceva si pe la mine pe la facultate... Si culmea, specimenele astea au si note mari. Si asta datorita profesorilor care sunt dovada clara de "impartialitate" si "corectitudine" si care probabil ca vad aura fiecarui student, patrund pana in interiorul cerebelului si dau note dupa culoarea pantofilor.
In urma acestei analize, tind sa cred ca acest exemplar cu uger si fara creier al postului NBC s-a numarat printre absolventele de la FJS.
Pisi, eu stiu ca asa se face - ceri numele intervievatului, ca sa-l ai pe caseta, sa-ti fie mai usor la montaj; dar remember: tu acum iei un SINCRON, nu un vox, si il iei unui campion olimpic, nu unui consilier din satul Gargaunii din Deal. Nu conteaza, papusa, apreciem ca te-ai straduit. Daca se mai intampla sa mai ai astfel de excese de zel, fugi pe camp, prinde gandaci si furnici si fa-ti un insectar. Sigur te va ajuta sa scapi de surplusul de energie. Sau daca te mananca rau, poti lua o carte care se numeste "Jurnalismul sportiv". Te va ajuta mult. Bine, asta doar daca te intereseaza mai mult decat pozele de pe coperta.
In schimb, mi-a placut reactia tipului: "are you stupid?" GENIAL! Si de remarcat ca a fost finut, totusi, si i-a acordat interviul. Eu in locul lui, m-as fi intors si-as fi plecat.
Concluzia: mass-media incepe sa fie un caz pierdut in toata lumea, nu numai in Romania. Daca NBC-ul are astfel de reporteri, ce sa ma mai mir de cei de la noi?...

I'm back!

2010-01-22T07:44:00.000-08:00

Stiu. N-am mai postat de mult. Am lasat suspansul sa-si faca efectul.
Incepe sesiunea. Nimic nou. Invatat, cafea, stres (sau nu) etc.
In alta ordine de idei, am gasit azi prin calculatorul vechi, de acasa, o poza minunata, facuta acum vreo 3 ani, la un produs pe care l-as consuma numai pentru ambalaj.

Nu-i asa ca e de-a dreptul irezistibila?

Lenea-si spune cuvantul, deci nu mai am chef de scris. Asa ca pentru final, am o alta poza cu dedicatie pentru mine

Gata cu sarbatorile, dar incep alte chefuri

2010-01-03T10:50:00.000-08:00

Gata, au cam trecut sarbatorile! Acum incep zilele de nastere. Ca asa s-au gandit toti, sa se nasca dupa craciun cand nimeni nu mai are bani. Doar eu am stiut sa fiu practica si sa ma nasc de Craciun. Ia luati aminte si daca faceti copii, nasteti-i ghici cand... de Craciun.
Si daca tot a fost si ziua mea, mosul a fost darnic si anul asta cu mine. N-o sa va spun ce mi-a adus pentru ca sunt multe cadouri si nu vreau sa uit vre-unul. Am avut si un bradulet minunat a carui instalatie inca imi clipoceste in ochi. Si sa nu uit, am facut o prajitura minunata (cu reteta de la mama lu' Alex. P.S.: multumesc!) care s-a mancat imediat si pentru asta sunt tare mandra.
Trecem peste partea cu Anul Nou, Craciun si ajungem la o alta zi importanta: ziua lu' sora-mea. S-a gandit sa se nasca pe 4 ianuarie, inainte de salar si dupa ce se termina si platourile de sarbatori. In schimb, in perioada asta omu' inca mai are chef de petrecut. Deci, Ana, LA MULTI ANI!!! Sa ne traiesti, sa ramai la fel de vesela si la fel de frumoasa inca 80 de ani de acum incolo! Nu spun cati ani implinesti ca inca poti pacali lumea si putem zice ca faci 26. Te cam tradeaza copiii mari, dar zici ca-s supradezvoltati (si fizic si intelectual) si te-ai scos.
Ti-as mai ura sa te iubeasca sotul mai mult decat acum dar nu cred ca se poate mai mult de-atat, asa ca-ti doresc satisfactii din partea copiilor. Bine, fie, si din partea sotului.
Si inca o data (fara numar de fapt), pentru surioara mea - care e mica, mica, dar ridica - LA MULTI ANI!

Si ziua surioarei mele e doar inceputul: mai am eu de chefuit de Sf. Ion (da, ma cheama si Ioana, deci sa nu uitati sa ma felicitati), dupa care urmeaza in ropot: Ana (colega de camera), Calin, Anca, Junior, Lulu (si SPER ca n-am uitat pe nimeni). Si toata nebunia asta o sa se termine abia pe la mijlocul lui februarie. Pana atunci probabil o s-o tin dintr-o urare in alta.

Ce-mi place Craciunul!

2009-12-22T14:39:00.000-08:00

Vedeti ca daca am colindat, o venit Craciunul? Stiam eu!
Deci, da. A venit Craciunul. Cam repede, in opinia mea. Dar culmea, a venit si cu zapada. Partea ciudata e ca odata cu el se mai invecheste si buletinul meu cu-n an. Si imi aduc din nou aminte ca pe mine nu m-a adus barza, ci Mos Craciun. Dar ma consolez cu gandul ca "cine n-are un batran sa-si cumpere!". So, buy me!
Si sa nu deviem de la sarbatoarea Craciunului, vreau sa va spun ca-mi place la nebunie agitatia care se creeaza cand vin sarbatorile. Toata lumea intra in priza, se agita, cadouri, beculete, braduti, globuri, fundite, colinde, prajituri, vin fiert etc. Chiar simt ca e spirit de sarbatoare. Orasul e minunat, iar bradul din centru (din Tg. Mures) e de-a dreptul superb. (Cel din Sibiu e chiar groaznic. Strica toata frumusetea targului de Craciun din Piata Mare.)
Acum ar trebui sa incep cu urarile clasice, de sarbatori. Nu-mi plac, asa ca va urez urmatoarele:
- rezervoare/canistre/damigene/frigidere/ pline
- singurul medicament pe care-l luati sa fie o aspirina - pentru mahmureala si multa limonada (credeti-ma pe cuvant ca face minuni)
- sa mancati numai carne de vanat
- sa-i dati lectii lu' Patriciu cum se fac afacerile
- sa nu va angajati la stat (ca astia n-o sa va mai dea nici tichete de masa)

Si ca sa fiu eficienta, va anunt ca aceste urari sunt valabile si de revelion. Deci atunci, sa nu va asteptai sa va mai urez ceva. Voi fi probabil cu burta prea plina ca sa mai pot gandi (cu toate ca eu am creierul in cap, si culmea, il si folosesc - uneori).
Dar, pe scurt, daca n-ati inteles nimic din ce-am vrut sa va urez, va spun "SARBATORI FERICITE!"

Si-am petrecut 3 zile si 3 nopti, excat ca-n basme

2009-12-16T14:03:00.000-08:00

Wow! ce saptamana! Plina si al naibii de frumoasa. Incep cu ziua de duminica. Ne-am adunat cam toti colegii care frecventam cursurile (vreo 14 in total, cu mici absente) si am pornit sa ne colindam profii. A fost ideea Alinei si recunosc, a fost geniala, pentru ca ce-a iesit... a fost SUPERB.
Si cum spuneam, duminica, pe la vreo 4:30 - 5 ne-am strans in Piata Mare. Cu chitara, clopotei si vocile din dotare. Ne-am dus la Alex, am facut o repetitie, am pus la punct planul A, B si C si ne-am urnit spre primul prof. Drumul pana acolo nici nu l-am simtit. Rasete, povesti, cantece... asa am tinut-o din prof in prof si din casa-n casa. Ba am mai colindat prin autobuz (ca bineinteles ca n-aveam bilet), ba un vin fiert, ba o colinda, seara a fost exceptionala. Cel mai interesant a fost ca am strabatut orasul in lung si-n lat, pe jos. Tocmai cald nu era, dar nu ne-am lasat!
Dupa ce-am terminat cu profii eram chiar fresh, asa ca am pus de-un after-party ad-hoc: Union - locul unde nu te poti distra decat daca esti student. Distractia a fost cu atat mai intensa, cu cat niciunul nu aveam bani. Nu va spun ora la care am ajuns acasa, va spun doar ca m-am trezit cu impresia ca m-am ingrasat peste noapte si aveam o tona jumate. Limonada mi-a fost cea mai buna prietena, si vorbitul in soapta a fost regula care-am impus-o in camera (pentru ziua de luni). Si va spun ca exact aceeasi senzatie au avut-o si majoritatea colegilor. Si asta din compasiune unul fata de celalat. Impreuna la bine si la greu/rau/durere de cap etc.
Luni dimineata (sau ma rog, atunci cand m-a trezit Manu) aflu ca seara o s-o luam de la capat. Mai aveam cateva case restante. La una din ele am fost invitati cu prea multa caldura si prea insistent ca sa nu onoram gazda cu un "scoala gazda din patut".
Asa ca luni seara, la 7, din nou Piata Mare, din nou drum luat la pas, de data asta insa, frigul era mai aspru. ...sau corpul nostru era mai...sensibil.
Ajungem, nimerim curtea, Andreea acordeaza chitara si ne incepem repertoriul. Suntem primiti cu bratele deschise, cu platouri pe masa, fructe in cos etc. Dupa ce am mai consumat cateva colinde am pornit spre urmatoarea pe lista. Si aici incepe partea interesanta: am mers o ora jumate pe jos (in acest interval de timp intra si traversarea caii ferate cu trenul pe ea) si bineinteles ca ne-am ratacit. Dupa ce Alina a oprit PATRU masini deodata in mijlocul strazii, am aflat si noi unde trebuie sa ajungem, si anume, sa ne intoarcem cam o juma' de ora si sa intram pe a doua la dreapta, nu pe prima cum am facut-o initial. Asa ca am luat-o cu autotalpa de la capat. In cele din urma, cu chiu, cu vai am gasit si blocul si profa. Am colindat, am mancat prajituri de casa foarte bune si am plecat. Cand iesim din bloc... SURPRIZA: zapada avea deja vreo 5-10 cm. Reactia noastra a fost similara cu cea a copiilor de gradinita: "iiieee, zapada!!" Asa ca drumul inapoi a fost chiar o placere. Si cand zic inapoi, ma refer la locul nostru de "concentrare" - DownTown. Aici am pus din nou de-un after party cu vin fiert si cantece folk la chitara. Sau ma rog, tentativa de cantece folk.
Din nou evit sa va spun ora de sosire acasa, precizez doar ora desteptarii: 7 dimineata - curs la S.L.J. Imediat dupa curs, ghiciti ce-am facut: ne-am adunat DIN NOU la un pahar de vin fiert.
...si uite-asa am chefuit noi trei zile si trei nopti (daca punem si seara de sambata, cu balul bobocilor), ca-n basmele lui Ispirescu.
Dragi colegi, precum am promis cu totii, astfel de actiuni vom mai intreprinde. Asa ca, la urmatoarea activitate speram sa-i spargem recordul lui Harap-Alb si sa chefuim de la 5 zile in sus.
Dragi profesori, va multumim ca ne-ati primit, ca ne-ati omenit (ce-mi place vorba asta ardeleneasca) si speram ca la anul sa ne primiti cu aceeasi placere ca si anul acesta.
Semnat, cei 14 studenti din anul II - Jurnalism.
P.S. lista de prezenta la colindat o dam sefelor de grupa. Va rugam sa o luati de la ele.
P.S. 2: suntem TOTI terminati! Vacanta scrie pe noi!
P.S. 3: ia priviti si poze:
...abia plecam din Piata Mare

Lautarul sef

...colindatul autobuzului

...cu indrumatorul nostru de an, strigand in loc de "cheese", "RESTANTA!!"

Cine suntem noi? JURNALISMUL!

...si bucuria noastra - ZAPADA!!
P.S. 4: mi-a fost extrem de greu sa aleg doar CATEVA poze. Sunt cateva sute.

Vine craciunul sau nu, noi tot colindam

2009-12-12T08:20:00.000-08:00

Afara e frig, dar partea buna e ca eu stau in camera, la caldurica si-mi miroase a sarbatori. Asta e semn ca sunt aproape de "ziua imbatranirii". Mai am putin si voi sterge un zero si voi pune un 1 la coada varstei mele. Asta e singura parte nasoala. In rest astept partea cu bradul, cu pungile de cadouri si cu prajiturile.
Asta a fost doza de melancolie pe ziua de azi. Scurta sau seaca, a fost doza mea!
In alta ordine de idei simt nevoia sa dau raportul cum ca sunt inca in Sibiu. Desi initial programul era ca-mi iau o luna de vacanta, m-am hotarat sa mai raman putin in Sibiu, dar cu un scop bine definit: maine (adica duminica) mergem cu colindul. Ne-am adunat o mana de colegi care mergem sa ne colindam profii. Vedem maine ce-o sa iasa.
Daca o sa ma auziti plangandu-ma ca am restante, atunci sa stiti ca nu le-a placut profilor colinda si ne mai cheama si-n toamna sa le mai colindam si din curs.
O sa revin saptamana viitoare cu povestiri si impresii.

Si acum vreau sa inchei, spunandu-va o perla scoasa de una din colegele mele intr-o stare de... oboseala profunda:
Ea: "Tu, gelul asta de dus e murdar!"
Noi: "Hai sa-l spalam"

Bubu - the little dog

2009-12-03T14:05:00.000-08:00

...Si uite ca incet, incet trece si mini-vacanta mea de o saptamana. Da' nu-i nimic...vine alta si mai lunga - de o luna.
A fost destul de plina saptamana asta.
1. Ziua nationala. La multi ani, romani, si-atat. In rest ziua asta nu a mai starnit niciun fel de emotie. La mine in casa a deranjat doar doua molii care stateau relaxate pe drapelul din dulap. Tata s-a gandit sa-l afiseze pe balcon, ca sa se mai invioreze culorile de pe el, ca incepeau sa paleasca.
2. Campanie electorala. Multa sila si dezgust cu nemiluita. Deci, la fel de neinteresant, si de anost pentru mine.
3. Profa de engleza s-a gandit ca daca o sa ne dea sa scriem un caiet intreg cu exercitii de gramatica o sa invatam limba engleza. Asa ca, ne-a facut cadou cateva zeci de exercitii cu timpurile verbale. Un caiet intreg, mai exact. Plus ca mi-am mai propus sa termin si alte proiecte/referate. Asa ca, am avut de lucru saptamana asta, nu gluma.
4. M-am pus pe invatat coreldraw. Desi am fost sfatuita sa gadil mai degraba photoshop-ul, ma incapatanez sa lucrez in corel, ca pe el mi s-a pus mie pata.
5. (Asta am lasat-o la urma ca e cea mai delicioasa parte). Trebuie sa va arat ceva magnific de-a dreptul. Eu cand am vazut, m-am topit toata, incepand cu picioarele si terminand cu neuronul.
Sa vedeti minunantie: ma cheama o prietena pana la ea ca s-o ajut cu ceva. Ma imbrac, fug la ea, cand intru in camera, vad ceva rotund, mic si pufos. Era un ghemotoc de catel, de marimea unei chiftele, blanos si viu.
Iar ajutorul meu consta in a-i face baie. Desi eram doua persoane cu o "chifteluta" delicioasa si blanoasa, ne-am chinuit ceva sa-l spalam, ca nu voia nicicum sa stea la sapunit. La sapunit ca la sapunit, dar sa vezi la partea cu uscatul... foehnul a devenit astfel pentru el, ca un fel de...factura la intretinere: cand il vede, devine agitat si nu-si gaseste locul.
Asadar, sa va fac cunostinta cu... BUBU - un minunat shih tzu:

Ia priviti-l si cum doarme:

Nu-i asa ca e magnific? Si nu-i asa ca mi-ar sta bine si mie in brate cu un labrador - golden retriever?

Reclame...

2009-11-29T07:06:00.000-08:00

Mi-am luat vacanta. Toata saptamana. Asa ca, sunt acasa, la rasfat. Ma mai duc la Sibiu abia saptamana viitoare, dar n-o sa fac prea multi purici pe-acolo ca o sa ma teleportez din nou acasa, de data asta pentru vacanta oficiala.
In alta ordine de idei, mi-am adus aminte ca voiam sa va spun despre o reclama. De fapt noua reclama de la Santal. Mie mi se pare geniala. Foarte bine realizata, piesa e superba si se potriveste de minune cu imaginea. Si sloganul e ca o manusa: "elibereaza puterea fructelor".
Daca nu stiti reclama (sa va fie rusine), atunci chiorati-va acum la ea. Pe mine chiar ma bine-dispune.
(N-am gasit varianta in romana, decat cea in italiana, dar e buna si asta.)

SPOT SANTAL 30"

edna godoy | MySpace Video

De la reclame la sucuri, trecem la reclame la prezidentiabili.
Intrebare: ati vazut acele panouri cu primarul Florea alaturi de Basescu? ala cu "demni impreuna"? Si ati vazut si in ce hal l-au schilodit pe Florea? De fiecare data cand trec pe langa un panou din ala rad de ma prapadesc. Daca n-ati observat defectiunea lui Florea, v-o descriu eu (ca de aratat n-am cum, ca doar n-o sa-mi virusez blogul cu afise electorale): umarul stang a lui Florea, cel dinspre marginea bannerului e perfect normal. Dar umarul care e lipit de cel al lui Base e cam cioplit. De fapt, e cam taiat de tot. I-au retezat umarul drept, probabil in intentia de a nu fi deasupra lui Base (in poza).
Asadar, exista doua variante: ori cel care-a editat poza e PSD-ist ori PNL-ist, ori Photoshop-ul, cand a vazut pe cine trebuie sa editeze s-a speriat si s-a stricat, si atunci poza a fost modificata in paint.
Cert e ca a iesit un afis ca pentru o clinica de chirurgie.
In concluzie, va urez distractie placuta atunci cand treceti pe langa panourile astea.

Amintiri din epoca de aur

2009-11-12T07:48:00.000-08:00

Aseara am fost la cinema. De cand n-am mai trecut pe-acolo...nici nu mai stiu. Dar aseara m-a lovit asa, brusc, un chef de cinema. Rula "Amintiri din epoca de aur" a lui Mungiu. Filmul a fost chiar bunicel. Pentru un film romanesc, am fost destul de incantata. O tragi-comedie reusita.
Si daca tot rula o comedie, cei care lucrau la cinema s-au gandit sa rada si ei de noi si au dat destul de incet sonorul. Adica ne-am facut cu totii urechi de iepuri ca sa auzim ce se vorbeste in film.
Probabil si-au amintit si ei cum era prin epoca din aur si s-au gandit sa ne introduca si pe noi in atmosfera aceea - cu lipsuri (de sonor, de data asta).
Una peste alta, merita sa vedeti filmul. Si pe cat posibil, mergeti la cinema sa-l vedeti. Merita sa dati 4 lei pe un bilet (cu Orange film), ca sa mai imbogatim si cinematografia romaneasca. Uite ca incet, incet, incepem sa ne resuscitam si intr-ale filmului. Deci, echiparea si deplasarea la cinema ca aveti un film romanesc de vizionat!

V-as povesti mai multe si despre alte subiecte, dar sunt cam obosita si nu-mi prea vine. Poate data viitoare o sa ma intind mai mult la povesti.

Am mai pierdut un geniu...

2009-11-10T09:24:00.001-08:00

Cred ca ati aflat deja, daca nu, sa va fie rusine, ca marele actor Ghorghe Dinica a incetat din viata. A fost mai mult decat un simplu actor, a fost o adevarata emblema a teatrului romanesc. Si din pacate nu stim cat va ramane asa. La fel se spunea si de Dem Radulescu. Cine il mai pomeneste acum? Nimeni. Pe Amza Pellea, la fel. Toma Caragiu, la fel. Probabil pozele lor vor trona pe un hol al vreunui teatru si cam atat.
Ne pierdem inevitabil valorile si nu stim reconstrui altele. Tinerei care dau doua replici intr-un film si se cred mari actori.
Cei de la radio Guerrilla au pornit o campanie de identificare a valorilor din secolul nostru. Sunt curioasa cati dintre pseudo-actorasii noi si-au fixat numele amintite mai sus ca valori de urmat.
Ghorghe Dinica a fost si va ramane un geniu al teatrului! Nu zice rau Pro Tv-ul: Jos palaria, maestre!
Dumnezeu sa-l odihneasca!

sunt vagabondul vietii mele
Asculta mai multe audio Muzica

Cine repara primul calea ferata, eu cu ala votez

2009-11-02T03:11:00.000-08:00

Hai ca m-am incins la subiectul cu trenul. Azi va ofer o continuare. Da, stiu, tara arde (in campanie electorala), iar eu vorbesc de trenuri. Dar mie mi se pare un subiect mault mai util decat sa uzez tastele degeaba scriind despre niste moluste candidate la presedentie.
Asadar, ia priviti ce-am gasit pe ziare.com: "Noi reguli de la UE: Intarzie trenul, primesti inapoi o parte din banii pe bilet". Partea cea mai haioasa e ca UE chiar are impresia ca Romania va pune in aplicare legea? Eu rad de zece minute si nu ma pot opri. Mi se pare cea mai tare stire de anul asta. (Pe langa cele de pe citynews, bineinteles).
CFR-ul nu are bani nici sa-si plateasca angajatii... de unde o sa-mi dea ei mie jumate din banii de bilet? Probabil o sa vanda sinele de tren. Ca si asa le tin acolo degeaba, ca nu le folosesc. Cum ar fi sa ma duc si sa cer 45% din banii de bilet si sa-mi spuna: "domnisoara, contravaloarea o luati de la ghiseul, pardon, roaba numarul 3. Va puteti ridica de acolo cam 5 kg de sine. Va puteti alege, daca le vreti mai ruginite sau mai tocite."
Si ca sa raman in tema, iaca ce discutam cu colegii intr-una din zile: am aflat si motivul pentru care Sibiul e rupt de restul tarii: cica s-a rupt ceva pod, cu cale ferata cu tot (si acum parca imi aduc aminte ca citisem si vazusem stiri despre subiectul asta), iar lucrarile cica vor incepe abia prin vara lui 2010.
Deci si prin urmare, nu mai pup eu tren pana termin facultatea.
In aceeasi tema, imi povesteau colegele care sunt de prin Brasov cum arata microbuzele de pe ruta Sibiu-Brasov: TICSITE!! O alta colega, care e din judetul Bacau mi-a spus ca ea pana acasa face mai bine de 10 ore si trebuie sa schimbe de cel putin doua ori trenul pana sa ajunga.
Si-n conditiile astea, eu cu cine votez?

REVOLTATOR!!

2009-10-23T14:23:00.000-07:00

Wow, am multe de spus. In primul rand, sunt acasa. Asta e singura propozitie pozitiva si de buna-dispozitie din postul asta. Acum o sa incep cu o revolta:
Saptamana ce vine ma voi transporta (din nou) pana la Bucuresti. Spun "ma voi transporta" pentru ca probabil o voi face cu vreo roaba. Ca altfel nu am cum. De ce? Simplu: din 3 sau 4 trenuri directe Sibiu - Bucuresti Nord nu a ma ramas NICI UNUL!!!! Numai legaturi prin halte si gari imputite, pline de rahat, boschetari, drogati, violatori si SIDA (da, asta e imaginea garilor din Romania). Si majoritatea legaturilor sunt NOAPTEA dupa ora 12. Adrenalina pura. Dar sa vezi viteza sangelui in vene cand ai intre cele doua trenuri doar 10 minute. Si stim cum circula trenurile la noi - cu intarzieri chiar de sute de minute. Va dati seama ce minunat e sa circuli cu personalul noaptea pe la 1 si sa cobori in gara in Copsa Mica sau in Caracal? Si sa mai si pierzi legatura spre Bucuresti, eventual la minus 3 grade afara... e deja scenariu de film horror care ar putea primi de departe un Oscar.
Is al naibii de revoltata si de nervoasa. Autostrazi nu avem, aeroporturi nu avem, acum ne-ati luat si calea ferata!! Voi, gunoaielor, care stati prin ministerul ala de transporturi doar ca sa va transportati banii si conturile dintr-o banca in alta. Din Jeep-urile si BMW-urile voastre de sute de mii de euro, se vede frumos calea ferata si trenul cum trece la bariera?
Ordinarilor, acum veniti sa-mi cereti sa va votez? Pai in conditiile astea JALNICE prefer sa-l votez pe Becali. Macar stiu ca voi fi o oaie din turma sa si ma voi limita la atat, nu voi mai trai cu speranta si iluzia ca se poate mai mult si mai bine.
Angajatii CFR nu-s platiti de luni de zile, trenurile sunt desfiintate si cele care exista arata EXECRABIL, garile la fel. Unde sunt banii de pe bilete? Numai din biletele de tren cumparate de mine in doua saptamani se putea plati un angajat pe o luna, la salariul minim pe economie. Daca v-as face porci as jigni animalul. El e mult mai cu bun simt decat voi, toti care sunteti pusi sa ne reprezentati si sa ne conduceti. Insa repet: sa ne conduceti, nu sa ne manipulati!

Am vrut sa va mai povestesc si despre cum ne-am trezit toata familia cu un politist la usa, la 3:30 noaptea (sau dimineata, nu stiu exact), sa ne anunte ca fratele meu trebuie sa mearga la sectie sa dea declaratii pentru ca tocmai i s-a furat semnul de volkswagen de la masina. M-am incins prea tare pe infectii aia care se dau drept ministri (mai ales la transporturi). Povestea o s-o las deci pe data viitoare.

Acum va las, ca ma pun pe cautat mijloace de transport.
P.S.: cu microbuzul m-ar costa 100 de lei dus-intors, pe cand cu trenul m-ar fi costat exact jumate.

Aberatii de sezon

2009-10-20T04:44:00.000-07:00

Nu prea am nimic important si interesant de zis. Dar lasati-ma sa aberez in voie:
1. M-AM SATURAT DE PLOAIE SI FRIG!!
2. Avem un copacel in camera pe care il cheama...ghiciti cum.... COPACEL. Are niste fructe portocalii, drept pentru care noi spunem ca-l avem de la Orange.
3. Citesc acum o carte de care sunt mai mult decat entuziasmata. Imi place la nebunie stilul de a scrie al autoarei. E de fapt o jurnalista din America. In americana, cartea se numeste "Eat, pray, love". Dupa un mic goagal, am aflat si ca in 2011 va aparea si filmul, cu Julia Roberts.
4. La astia de la camin le-o inghetat mintea-n craniu. Seara ne taie portia de apa calda. Cateodata ne trec la regim de apa rece si ziua. Cum a fost azi, de exemplu. Sanatate va doresc!
5. Joi plec acasa! Si nu ma duc cu Transmixtul! Yupiii!
6. Gata, ma opresc din aberat

Viroza + eu = Love

2009-10-14T08:40:00.000-07:00

Sunt ingrozitor de racita. Dotarile standard ale acestei raceli proprii sunt: febra, nas infundat, musculatura greu de carat dupa mine, ochi injectati etc. Si se pare ca virusii astia ce m-au invadat de o saptamana nu au de gand sa ma paraseasca prea curand. Ca s-au instalat de ceva timp la mine-n corp si vad ca le merge bine. Sunt productivi. Drept si prin urmare, chiar se inmultesc. Io le dau anticonceptionale - adica nurofen, amoxicilina, theraflu si eurespal - da' ei, Batman!: tot vor sa se inmulteasca in continuare.
Si mi s-a recomandat sa stau in pat. Ca cica racealea si dragostea se trateaza cu patul. Asa o fi... Deci, stau in varful patului cu ceaiurile si batistele aproape. Si ca sa ma lase sa sufar in liniste, fetele au plecat la bazin sa inoate. Mi-au promis totusi ca-mi aduc niste apa intr-o cupa de sutien ca sa vad si eu cum e apa acolo.
Gata, am plecat acum ca am o treaba cu o lamaie. Ma duc s-o tai. Pentru ca s-a uitat urat la mine, si e o acritura. Ii vin eu de hac...

Cat profesionalism!

2009-10-12T01:26:00.001-07:00

Desi am promis ca n-o sa mai accesez citynews.ro, nu m-am dezmintit si am facut-o. Big mistake!
Ca sa-mi lumineze saptamana, ia priviti despre ce ne informeaza dragii de ei: Ce este si cum evitam sub si supravirarea?. Nu va speriati, si eu am patit la fel: am stat cam un minut sa descifrez titlul. Si apoi inca un minut sa-mi dau seama ce vrea sa sugereze. Daca vi se limba plimba-n gura (da, stiu, intentionat am scris asa) nu va impacientati, e ceva normal. Si redactorii si-au epuizat creierele pana au stors un asemenea titlu. Asta poate fi totusi un semn bun: data viitoare probabil nu vor mai putea nascoci asemenea aberatii si imbecilitati.
Dar stati ca asta nu e nimic. Ia priviti alt titlu: Marirea sanilor prin... hipnoza. Inaltator, nu? Sarmanii...ii intelegem: probabil ca n-au atins sani in viata lor si atunci scriu articole despre cum ar putea sa-i hipnotizeze pe cei ai vecinei de la balconul de vis-a-vis, ca sa creasca pana la ei. Fara sa le zgarie binoclul cu sfarcul. In articol scrie despre ceva britanic, apt de un asemnea act. Asa se numesc mai nou redactorii de la citynews? britanici capabili de marirea sanilor prin hipnoza? Hai c-am fost rea. ...dar nu ma pot abtine.
Si ca sa fie portia de ras completa, va mai dau unul: Exercitii pentru a avea coapse suple si fese tari. Sa va explic: pipaiti-va partea dorsala si constatati daca e tare sau moale. In functie de asta veti sti cine va iesi presedinte. Daca e moale si probabil si mirositor, atunci va fi Basescu. Daca e tare si la fel de mirositor atunci e Becali. Acum, in functie de preferintele voastre la prezidentiale, apucati-va si faceti exercitii dupa indrumarea citynews.ro.
Gat! acum puteti merge linistiti la birou, la scoala, in parc sau unde vreti, caci sunteti informati. INDUBITABIL!
Cum??? Nu va intereseaza? N-o sa va pierdeti timpul citind asemenea articole de o profunda documentare (de pe goagal) si care starnesc un isteric interes national?
Stati linistiti. Nici eu!

M-am intors de unde am plecat

2009-10-07T12:48:00.000-07:00

I'm back in business. Sau in Sibiu. M-am intors in orasul lenes si lipsit total de vlaga si energie.
Aceeasi facultate, acelasi camin, aceeasi camera, acelasi pat, acelasi dulap. Deci, nimic nou.
Orarul la facultate are efect de ceapa: cand il vezi, iti plangi de mila.
Gata, nu mai scriu ca trebuie sa ma uit pe orar, sa vad de la cat am maine ore. Deci, ma duc sa plang. Promit sa ma limitez la atat.

Stiri locale despre cum sa folosesti frana de motor

2009-10-02T03:14:00.000-07:00

Cum inca sunt acasa si inca imi permit sa mai lenevesc putin, imi ofer singura luxul de a-mi bea dimineata cafeaua, cu laptop-ul in brate si citind ziarele. Printre site-urile pe care le mai accesez, se numara si www.citynews.ro. Priviti aici ce gasesc azi pe acest site de stiri locale. "Cum utilizam frana de motor pentru a opri eficient?". Va dati seama ca cineva chiar a stat sa scrie un asa articol? Si acel cineva probabil mai e si platit pt un asa articol. Oare cate cunostinte jurnalistice iti trebuie ca sa scrii asa ceva? Cred ca cel putin doua facultati si trei mastere. Cel mai grav e ca va dati seama ca inca alte cateva companii dau bani seriosi pentru reclama pe site-ul asta (cu stiri de o asa inalta clasa)?
Desi, nu stiu de ce ma mir. Pentru ca aproape zilnic vedeam in loc de stiri, tot cate-o reteta de placinta cu dovleac sau sfaturi despre cum sa-ti speli blugii.
Dupa ce-am citit toate astea, am devenit cu siguranta mult mai bogata intelectual si mult mai informata. Acum stiu sa-mi spal blugii. Daca n-ar fi fost citynews.ro, trebuie sa recunosc, inca as fi umblat cu ei murdari.

In alta ordine de idei, am o nelamurire cu privire la National FM. Nu stiu ce-au patit, dar de la un timp incoace nu au decat muzica romaneasca veche, extrem de putina publicitate pe post si nicio voce care sa-mi anunte macar ora exacta. I-au scos pe baietii de la matinal, (care apropo, erau geniali) si au scos-o inclusiv pe blonda aia cu voce enervanta si cu gura mare - la propriu. Pe site nu scrie nimic decat: National FM - muzica romaneasca si incepe sa-mi cante radio-ul. S-or fi gandit oare sa-si ia numele in serios? si s-au facut nationalisti?

M-am razgandit: DON'T wake me up when september ends!

2009-09-24T03:14:00.000-07:00

Va spuneam cu doua post-uri inainte sa ma treziti cand se sfarseste luna septembrie (wake me up when spetember ends). Iaca e pe sfarsite si ar trebui sa ma destept. Nu vreau, desi trebuie! Vreau sa raman in starea de amorteala a vesnicei vacante. Vreau sa hibernez! Vreau sa ma lipesc de patul meu de-acasa! Vreau sa ma infasor in plapuma, ca tutankhamun in masca mumiei sale!
Urasc starea asta cand imi e vesnic frig si arat ca o vanata pe tulpina. Urasc sa tremur!
Urasc sa ma trezesc dimineata la smurd, urasc prelata aia cauciucata si maro de pe patul de spital, urasc perfuziile, urasc acele. Urasc luna septembrie. Nici ce urmeaza (octombrie, noiembrie) nu ma incanta. Asta e... va trebui sa fac fata frigului (asta ma termina psihic).

Vreau ceva sau cineva sa ma readuca a viata!

Agricultor ma numesc!

2009-09-17T05:31:00.000-07:00

Am ajuns acasa! Din nou! De fapt, din nou am fost plecata. De data asta destinatia a fost Galati. Motivul: chemarea sangelui. (da, am si sange de moldovean in mine) Sar peste partea cu drumul, care a fost al naibii de lung si trec direct la destinatie. Pe-acolo, prin Galati, seceta mare si soare care te facea stafida. Si daca tot pomenesc de stafide, sa va spun si ce-am prestat eu pe-acolo: am fost la cules de vie. Da, am fost agricultor in toata regula pentru o saptmana. Nu faceam io munca asta daca nu ma gandeam in tot minutul la vinul rosu ce-o sa iasa din strugurii aia negri. (Da, si eu am avut dilema asta: cum iese rosu din negru...). Si-am muncit pe branci (si la propriu, si la figurat), in coate, in genunchi...si-am cules doua vii la care nu se vedea capatul. Dar pana la urma papilele mele gustative au avut orgasm cand au simtit mustul care era mai dulce ca siropul. Si pupilele s-au desfatat cand au vazut cat vin iese: sute de litri. Numai vin rosu. De colectie. Sau ma rog, il tin la colectie pana la Craciun. Ca de ziua mea am promis ca ma imbat din vinul asta. (Si nu stiu de ce, dar toata lumea a inceput sa rada cand am facut promisiunea. O fi de bine, o fi de rau...)
Ia priviti o mostra din recolta:

Gata, v-am facut pofta? Asta era si intentia.

Trecem acum la treburi haioase. Am fost la pescuit pentru prima oara in viata mea. Tot timpul activitatea asta mi se parea cea mai plictisitoare din lume si niciodata n-am avut curiozitatea sa ma duc sa stau pe marginea unei balti, cu un bat in mana si sa gauresc niste rame cu un carlig. Dar acum, ca tot aveam pestele sub nas (pentru necunoscatori de geografie, si Siretul si Dunarea trec prin Galati, si in apele astea cresc si vietati cu solzi, nu numai pet-uri) am devenit brusc curioasa. Si m-am dus, am dat de vreo 5 ori cu batul, am prins 3 pesti buni de pus in acvariu si am venit acasa.
Ia priviti a doua mostra de recolta:

Si daca am tinut-o dintr-o recolta in alta, sa va mai arat ceva:

Dar de data asta, violatorul pomului a fost fratziorul meu:

Hai sa va mai spun totusi si de pe drum cate ceva. Drumul de intoarcere.
De mai de mult tot mustaream eu dupa o poza. Sa va arat si voua minunatia. In Tecuci (Jud. Galati - din nou pentru necunoscatorii de geografie) este o benzinarie care are un nume... ma rog, are un nume. Hliziti-va si voi: (P.S.: are si sigla: NG. Oare la Osim o fi inregistrat? sa nu-i fure careva numele sau sigla)

Si tot in drum spre casa, de pe la Miercurea Ciuc incoace, campul e plin cu branduse. Deci ia priviti, al patrulea tip de recolta:

Dupa o saptamana si 900 de km parcursi cred ca ar fi cazul sa mai prind radacini si pe-acasa. Gata, ma duc sa arunc apa pe mine sa se prinda radacinile. O sa ma pun probabil in aceeasi apa cu ele:

Wake me up when september ends...

2009-09-07T00:59:00.000-07:00

Va spuneam de o continuare a povestirii mele din mini-excursia mea prin zona Brasovului. Nu am chef de vorba si nici dispozitia necesara. In schimb, am o stare complementara cu cea din videoclipul si melodia asta:

Green day wake me up when september ends
Vezi mai multe video din Muzica
...asta apropo de venirea toamnei...

Muntii nostri aur poarta, noi cersim din poarta-n poarta

2009-09-01T10:36:00.000-07:00

Ei, si m-am trezit din visare. Adica am venit acasa. Sincer, as fi vrut sa raman in visul asta de o saptamana petrecut la munte. Sarind peste traditionalele inconveniente (gropi, lipsa indicatoarelor, gunoaie, caini vagabonzi etc.) despre care o sa vorbesc in detaliu putin mai incolo, totul a fost perfect. Munte, peisaj de vis, aer curat, pe scurt m-am simtit ca in rai. Mai mult, ca a avut cineva grija (my Fludor) sa ma faca sa ma simt asa.
Am vazut Brasovul noaptea, am lenevit prin Bran, am vazut Babele si Sfinxul, iar apoi am urcat pana la crucea de pe Caraiman si am vazut Pelesul si Pelisorul. Mai frumos de-atat nu putea fi. Degeaba as incerca sa va descriu peisajul din Bucegi sau senzatia care o ai cand mergi pe-o carare de munte ingusta de cativa centimetri si imediat sub tine e prapastie de cel putin 1500 de metri. Nici macar pozele nu reusesc sa redea ceea ce e acolo. Singurul mod de-a pricepe despre ce vorbesc este sa vedeti live.
La fel sta treaba si cu Pelesul. e IMENS, e SUPERB, de nedescris.

Buun...am zis de bine, acum sa trecem la criticat (i love this part!). Si cum spuneam Jr, "suntem mai rau ca aia de la OPC"; deci ia sa vedem:
In Brasov, Biserica Neagra e deschisa pana la 5. Daca vrei s-o vezi, obligatoriu o servesti la micul-dejun. Ca de ajungi seara n-o sa afli nici macar in ce an a fost construita, ca pe zid nu este nici macar o placuta cu orarul, ce sa mai zic de alte detalii...
In Poiana Brasov, la fel, nu ai ce cauta dupa ora 17:00. Nici macar furnicile nu mai au activitate la ora aia asa de tarzie. Dar pana sa ajungi in poiana (cu masina) ti-as recomanda sa nu te uiti pe geam. Vei vedea prapastiile in toata profunzimea lor pentru ca pe margine nu sunt parapeti. Si nu exista nici iluminat public. (Cred ca asta e solutia ca sa nu vezi prapastiile.) Si odata ce ajungi in poiana n-o sa gasesti nici asfalt pe drum sau pe trotuar. De fapt n-o sa gasesti trotuar deloc. De la telecabina iti poti lua gandul daca ajungi dupa ora 5. Si oricum, si daca ajungi inainte, sigur iti va lua mai bine de o ora pana sa gasesti telecabina (care functioneaza).
Ajungem la Bran. Ce-i drept ca ajungem mai greu, ca drumul principal dinspre Brasov e inchis si nu exista niciun indicator pe unde-ai putea-o lua spre Bran. Ori te faci mama Omida si iti iei globul de cristal cu tine ca sa ghicesti pe unde-i drumul, ori iti urmezi spiritul de turma si te duci si tu pe unde vezi mai multe masini (sau in cazul meu, suni un prieten care locuieste in Brasov. Merci, Sorin).
Sa presupunem ca suntem obisnuiti cu drumul rau si plin de gropi. Asa ca prima oara te izbeste pretul la parcare: 3 lei/ora. Asta in cazul in care gasesti loc de parcare. Daca nu, iti poti lasa masina in vreun pom. Castelul e frumos, pacat ca e gol. La ghid oricum nu visam, dar asteptam macar niste placute pe care sa scrie a cui a fost coroana din vitrina sau unde era "livingul" reginei. Probabil daca il aveam pe goagal cu noi...
Tot in Bran, pe la 20 - 20:30 se da stingerea. Iluminat public nu exista (ca e CRIZA!!), la ora aia, daca vrei sa mananci te duci in padure, ca terase nu mai exista deschise (de fapt nu mai exista deloc). Eventual daca vrei adrenalina, fa-te ca alergi seara prin parc si o sa vezi cum imediat se ia o haita de javre vagaboande dupa tine. Senzatii tari - garantate! Cat despre pensiunea la care am stat - "hanul curtea veche" -, mai are multe de invatat despre turism. Si daca vreti sa va convingeti ca stelele se acorda pe pile, bininteles, mergeti acolo si o sa va convingeti. Dar eu va recomand mai bine sa nu mergeti. N-o sa gasiti nici macar sapuniera la baie.
Pentru ca in Bran singura activitate este holbatul la o padure, am plecat la vizitat Busteniul. Dupa ce am stat mai bine de doua ore la coada la telecabina (ca sa urcam la barfit cu Babele) s-a innorat rau de tot si am plecat la Sinaia, la Peles.
Cum din nou nu sunt indicatoare si nu stii cum sa ajungi la castel, te iei dupa miros. Unde miroase a preturi mari, acolo e castelul. Intrarea de adult e 50 de lei. Asta inseamna sa dai 100 de lei pentru doua persoane ca sa te holbezi intr-un castel. De banii aia imi platesc netul pe juma' de an si ma uit la pozele din castel, pe net. Dar in sfarsit simt si eu avantajul ca sunt studenta: REDUCERE CONSISTENTA: 24 de lei/student. Deci, doua persoane am platit cat unu'. Traiasca viata de student! In schimb, totul e impecabil: de la ghizi bine pregatiti, draguti, simpatici, pana la restaurari perfect facute, totul e aproape perfect.
A doua zi, la prima ora eram la telecabina din Busteni. (Ca sa nu ne mai sperie norii). Si desi niste prieteni, care-au ajuns inaintea noastra la coada, ne-au tinut loc, am stat din nou mai bine de doua ore pana sa ajungem sa ne urcam in telecabina. Dar dupa ce urci, uiti de toate grijile, neplacerile, injuraturile... Te lasi in voia muntelui care-o facut cursuri de psihoterapie si te consiliaza, de cand cobori, ai acumulatorii neuronali complet incarcati. Asta cu o singura conditie: sa nu te enervezi cand vezi patul de gunoaie pe care stau Babele si sa nu-ti musti degetele cand scoti din portofel (din nou) 108 lei pentru telecabina, pentru doua persoane.
Gata, ma opresc aici. Mai am multe pe suflet, dar poate o sa fac un serial si o sa ma mai descarc si-n episoadele urmatoare.
Ca sa nu ziceti ca v-am pus doar la citit, va poftesc si la vizualizat:

Poiana Brasov

Castelul Bran

...si Babele astea care n-au ce face si arunca gunoaie pe jos. Ele, nu turistii...

Nu pot decat sa concluzionez: "Muntii nostri aur poarta, noi cersim din poarta-n poarta"

Visare (in deplasare)...

2009-08-24T02:45:00.000-07:00

Plec azi. Putin la Brasov, putin la Bran - Moeciu. Acum bagaje, imediat E60. Urmeaza relaxare, nebunie, calm, aer curat, munte, deconectare, reincarcare, vis...
O saptamana o sa respir libertate si o sa traiesc in culori stridente.
Am plecat spre rasfat...

No servus!

2009-08-12T13:10:00.000-07:00

Ca sa nu spun ca nu mi-am umblat neuronii vacanta asta, am trecut si eu putin granita, la unguri. Si sincer, la ce drumuri au, n-as mai fi trecut inapoi. Trecem peste socul care-l ai in momentul cand treci granita (parcarea infecta din Oradea, in antiteza cu campul maghiar si soselele...) si ajungem la capitolul servicii. M-am tot holbat sa vad macar o persoana care sa strambe din nas sau care sa fie nervoasa ori sa nu fie disponibila sa-mi dea informatii si detalii. N-am vazut decat o persoana care NU zambea. Atat.
In camping - curat, intretinut, ingrijit si liniste. Fara manele, motoare turate sau meciuri de fotbal. Un singur lucru perturba linistea. Si aici dau bila neagra: pe undeva, prin statiune, era o discoteca in aer liber care simtea nevoia sa-mi demonstreze si mie, locuitor de camping, ca are boxe multe si mari, cu bas incorporat. Il auzeam in surdina, dar mai degraba il simteam.
Trecem la strand (cu bai termale, spa si baza de tratament): pe aici (ca in toata statiunea de altfel), plin de romani, slovaci si polonezi. Astea sunt cele trei limbi oficiale (pe langa maghiara) din Hajdoszoboszlo. CHiar daca e greu de crezut, romanii care merg acolo se disciplineaza instant. Il recunosti eventual dupa lantul de aur imprumutat de la catel, dupa pitzipoanca din dotare, cu cercei mari de plastic, tocuri si costum de baie roz sclipicios etc. Dar in rest, disciplina, ca nu suntem la noi acasa. Strandul in sine, pe langa apa termala (care are pana la 40 de grade), nu are multe lucruri in plus fata de vichendul nostru. Doar PR-ul. Si cred ca asta e suficient.
Din strand, trecem in Aquapark. Superb. Mult mai ieftina intrarea decat la Mamaia si din cate am inteles (ca io n-am fost la Aquamagic), toboganele sunt mai...palpitante. Ca sunt palpitante, aia va pot confirma si eu. Dar am si-aici bila neagra: imbinarile la tobogane sunt destul de proaste. Si le cam simti la oase, fund etc. In rest, Aquapark-ul e un fel de vrajitoarea mama-Omida: scoate argintul viu din tine, energiile negative si te incarca cu + (adica pozitiv). Si daca te mai cheama si Ion, cand iesi de acolo sigur vei fi un Ion pozitiv.
Despre Debrecen (c-am fost si pe-acolo), scurt: centrul e superb. Ce ma mira insa este cum de nu scot olimpici pe banda rulanta, ca numai acolo, in Debrecen au o baza sportiva...vis...
Ar mai fi multa vorbarie, dar mai bine va pun la vizualizat decat la citit.

Preotii pot fi acuzati de luare de mita?

2009-08-05T07:02:00.000-07:00

De o saptamana incoace ma bantuie o intrebare la care nu gasesc raspuns (logic): preotii pot fi acuzati de luare de mita?
Acum sa va spun si de ce ma framanta intrebarea asta.
Sambata, sora mea si cu al ei sot s-au jucat de-a nasii. Adica au botezat o fetita (frumoasa foc). Cand tatal fetitei a fost anteriror la biserica - Catedrala mare, din centru - sa vorbeasca pentru botezul ce urma sa aiba loc, preotul Negrutiu (il stiti voi, ala cu barba, de respira greu si cu parul mereu slinos) a si scos chitantierul si l-a taxat: taxa de botez - 75 de lei. Pana aici, totul e "legal" si normal. Vine insa ziua de sambata: Nasii, mandrii, cu fetita in brate, pe cand sa constientizeze ca a inceput slujba de botez, s-a si terminat. Repede, repede, ca ne grabim, e criza, trebuie sa facem economie la lumanari.
Bine, fie, s-a terminat. Asa ca, la sfarsit, nasul fetitei s-a dus pregatit cu o hartie de 50 de lei la popa ca sa-i "multumeasca" pentru serviciul prestat (Desi taxa de botez era deja achitata). Pe cand da sa-i multumeasca, acest Negrutiu zice sec: O SUTA DE LEI!
Nasul s-a blocat. A ramas fara replica, fara reactie. A bagat mana in celalalt buzunar, in care avea o hartie de 100 si i-a dat. Dupa botez, saracul nas a vorbit singur minute bune. Era inca in stare de soc.
Deci, cum sa numim asta? pe langa tupeu, nesimtire, sa-i spunem oare si luare de mita? Daca preotii fac asa ceva in biserica, atunci de ce ne miram de judecatori, procurori, ministrii etc.?
Si totusi astept o lamurire: preotii se pot reclama la DNA? P.S.: it will be my pleasure!

Lene...muzicala

2009-07-31T05:38:00.000-07:00

Desi ma urnesc mai greu pe timpul vacantei, totusi nu uit de blog. Am promis ca revin cu relatari de la nunta. Dar pentru ca mi-e al naibii de lene, nu va spun decat ca a fost foarte fain si ca mirii au fost chiar superbi.
Acum revin la lenea mea, care sincer, chiar nu stiu de la ce mi se trage. Si cum acesta stare o am de ceva timp incoace, nu am ce sa va povestesc, pentru ca n-am intreprins nicio activitate masiva anti-lene.
Vreau doar sa va servesc doua piese de la Hara (pentru cei care nu stiau, i'm in love with Hara), care mie imi plac la nebunie, de pe albumul Interetnik. Da stiu, nu e tocmai nou. Dar nici apa calda n-am descoperit-o toti, odata. Unii nu stiu de ea nici pana in ziua de azi.
Deci, i-auzi

Hara - Lena
Asculta mai multe audio Muzica

Hara - Shikana
Asculta mai multe audio Muzica

Si sa-mi ziceti numa' ca nu va bine-dispune si ca nu va vine cheful de dans...

Casa de piatra!

2009-07-25T13:12:00.000-07:00

O stire la Pro Tv ar suna cam asa: "Emil Sabau, vedeta postului de radio Pro Fm - Tg. Mures, se casatoreste astazi...". Intr-un necrolog ar fi sunat cam asa: "Emil Sabau, bunul nostru amic isi ia astazi ramas bun de la familie..."...caci se insoara si se duce la nevasta!
Si pe blogul meu suna cam asa: Emil Sabau (stiti voi, nenea ala ce ne zice ciao, ciao la Pro fm - Tg. Mures) si Marga isi pun saiba pe degete. Adica se iau!(Cu tot cu papion si rochie de mireasa). Si asa cum e frumos, le spunem (eu si Jr) "CASA DE PIATRA!" Cica mai nou se ureaza "casa de cacat", ca sa nu-si bage nimeni nasul. Dar cum nu e frumos, ca pute, atunci noi le uram din aia de piatra. Sau daca tot vrea careva sa-si bage ceva, atunci le propunem o casa de urzici, ca asa sigur n-o sa-si bage nimeni nimic, nici macar p... (vai ce buruienos vorbesc! Dar mai bine sa-mi fie rusine, decat sa nu urez oamenilor ce trebuie).
Pentru nunta insa, va uram:
- sa nu vi se umfle degetele de la caldura si sa nu va mai intre verighetele pe degete;
- tot de caldura sa nu cumva sa nu mai scrie pixul cand trebuie sa semnati la starea civila; (dar promit sa iau si eu unul cu mine, in geanta, sa fim siguri ca semnati)
- Emil, tu sa ai grija sa nu o iei peste ceafa cand musti din piscot si sa musti mana popii;
- tie, Marga, sa nu-ti dea lacrimile ca se intinde rimelul etc. etc.

Eu insa am un chef nebun sa dansez la nunta si pentru asta imi si iau papuci de schimb - fara tocuri. Si pe Jr l-am pus la genoflexiuni si joc de glezne, ca sa aiba rezistenta la Menaito. Deci, rupe-te Shakira!
Asadar, in concluzie, dragi admiratoare sau fane ale vocii lui Emil: puneti-va pofta-n cui, ca de nu, v-o pune Marga. Pe scurt: gata, e luat definitiv si irevocabil, oficial si cu acte-n regula.

Relatarea nuntii o voi face dupa recuperare. Pana atunci, am si dediactie muzicala pentru insuratei:

Frank Sinatra - Love and Marriage
Asculta mai multe audio Muzica

Urari de sanatate

2009-07-18T07:03:00.000-07:00

Iaca am ajuns si pe-acasa. Dar bineinteles, nu am ajuns oricum, ci cu trenul. Asadar, am niste "urari" (cuvant care provine de la "ura") de facut: intregului personal din CFR sa le intre in cur toate cuiele alea cu care bat geamurile, de nu se pot deschide. Sa se hraneasca doi ani numai cu aerul ala conditionat care nu exista in tren. Sa se dea numai cu parfum din ala, din wc-ul din tren. Sa manance cu furculita praful din scaune si perdele. Si sa aiba parte in case, numai de jegul existent in tren, jeg ce sa-l curete cu periuta de dinti. Dar cred ca cel mai bine ar fi sa-l punem pe nenea ministru Berceanu, impreuna cu toti pepenii aia din bostana lui de minister sa faca doua drumuri Bucuresti Satu-Mare, cu acceleratul, la 35 de grade. Pedeapsa mai crunta de atat nu cred ca exista. Sau poate da?...

In alta ordine de idei, chiar am de multumit cuiva, pe bune, la modul cel mai serios. Prietenul la nevoie se cunoaste. Adica Lavinia, misspucky, nu m-a lasat sa dorm singura. mi-am injumatatit patul cu ea, dupa care s-a mai si trezit la 5 jumate' dimineata si a venit cu mine pana la gara, carandu-mi trollerul care e cat patul de mare. Lavi, merci! Daca eu si Steff ne departam tot mai mult de rai, se pare ca tu mai ai o sansa.

Cam atat cu urarile. Momentan inhalez aerul de Tg. Mures care mi se pare "the best in the world". Cand ma satur de tras in plamani, va anunt tot aici, pe blog.

Pana una, alta, pentru o zi insorita si optimista, va ofer varianta lirica a trenului

in tren
Asculta mai multe audio Muzica

D'ale Capitalei

2009-07-11T09:35:00.000-07:00

Si iata-ma (din nou) in Bucuresti. De data asta, pentru practica. Nu va spun unde, ca apoi spuneti ca va fac in ciuda. Si cum sunt deja de o saptamana aici (si mai stau inca una), incep sa ma contopesc cu Bucurestiul: am invatat metroul ca-n palma (chiar si cu noile denumiri de statii), incep sa invat si strazile (alea mari, ca alea mici nu le stiu nici acasa), ba chiar m-am imprietenit si cu gradele (celsius) alea mai mari de 30.
Si cum imi petrec in fiecare zi perioade bune de timp prin metrou, am avut timp sa observ si sa ma minunez de toate obiceiurile bucurestenilor. Spre exemplu, cand coboara din metrou, se transforma in rachete. O iau la fuga pe scari, in sus, in jos, pe peron. Nici ei nu stiu exact de ce, dar alearga. Si ce pe mine ma calca pe coada excesiv e ca bucurestenii inca n-au ajuns la acel grad de inteligenta astfel incat sa-si dea seama ca cel care coboara din metrou are prioritate fata de cel care urca. Pe scurt: intai se coboara si apoi se urca in tren, obositilor (vorba Stefanei)!!
O alta chestie care pe mine m-a amuzat teribil: in autobuze sunt abtibilde cu textul: "Nu vorbiti cu soferul in timpul mersului". Probabil ca acei soferi sunt atat de inapti, incat nu sunt capabili sa faca doua lucruri de-odata: sa conduca si sa vorbeasca in acelasi timp. Recomand lecitina. Ajuta la coordonarea miscarilor. Si vitamina A. Ajuta la vedere. Poate asa, soferii n-o sa se mai apropie pana la bancheta din spate a masinii din fata.
Sa-i ia mama ursului de caini vagabonzi. Sunt scarbosi, jegosi, infecti, galagiosi si periculosi. Cine vrea sa pornim la hranit de caini cu verde de Paris, sa ma contacteze. Promit sa raspund prompt acestei actiuni.
Cer oficial o lamurire la urmatoarea dilema: unde-i placerea si satisfactia cand iti auzi masina ca huruie de nu te mai auzi nici pe tine? De ce trebuie turate motoarele sa auda si ala din Chisinau? ala saracu' n-are nicio vina ca tu, ccocalar cu masina scumpa, esti cretin si nu o stii conduce ca tot omu' sanatos la cap.
Si acum sa trecem la ceva pozitiv: piata e foarte ieftina. Legumele sunt de la taranii nostri si au gust. M-au cucerit pepenii (rosii si galbeni) si caisele. Momentan sunt la tratament de pepeni.
Cam atat. Cand mai observ cate ceva prin capitala noastra plina de praf si noxe, va mai relatez. Numai sa am timp. Ca seara cand ajung acasa, golesc tronsonul de apa pe mine, ma asez confortabil in frigider si incep sa devorez ce e comestibil pe-acolo si apoi fac pariu cu perna ca adorm inainte ca ea sa simta ca o apas.
Deci pana data viitoare, imi urez rabdare prin Bucuresti. Voua nu va urez nimic, ca va stiti ura si singuri, nu trebuie sa o fac eu.

Am filmat samburele (din Sura Mica)!

2009-07-02T04:23:00.000-07:00

Am fost ieri in Sura Mica (jud. Sibiu) sa fac documentarul ala despre samburi (de speranta). Important e ca n-am fost singura, ci cu doi "oani meni shou" dupa mine: Florin si Sorin (alias Kripolino sau Solcanu, sau Florin Piersic, sau Base, sau cum vreti voi, ca e mai multi in unu' - la oferta). Impreuna, bineinteles, faceau "doi meni shou". Florin a carat saracul, camera aia in spate, cu trepied cu tot, Sorin si-a atasat umarul de gentile de la camera, trepied si microfon, iar eu am fost alintata (sau cel putin asa vreau sa cred ca ala a fost alint) de catre ei - "producatoareooo".
Ziua a inceput promitator, inca din autobuz. Unde pe un fundal cu iz ciobanesc, cei doi "meni" au tras un sou a' la Florin Piersic. Atunci a fost momentul adevarului: "Mirela, nu incerca sa fii serioasa azi, ca nu vei reusi!"
Cat ce coboram, eu ma uit dupa Primarie, ei dupa BAR. Eu il caut pe primar, ei branza "d'aia buna, de Sibiu". Si uite-asa am format o echipa. Ne-am cocotat prin turle de biserici, am filmat pe coclaurile cimitirului sasesc, am strabatut Sura Mica in lung si-n lat (pe jos, cu ghiozdane, genti etc. dupa noi). Tot la al doilea pas eram intrebata de catre coechiperi: "producatoareoo, ce produci?" Iar eu nu le puteam raspunde, ca radeam. Dar abia acum se vede ca colegu' la nevoie se cunoaste: a luat Florin camera si trepiedul in spate si a urcat in turla bisericii, pe niste scari late de juma' de metru. Nu stiu cum a incaput acolo, si mai mult, cum a reusit sa filmeze, dar cert e c-a facut-o (pentru mine). Multam fain!
Si cum cautam noi sasii prin sat (apropo, nu mai sunt decat TREI. Ala-i tot samburele de speranta) ne-a cam prins ploaia. Unde sa ne adapostim?... la birtul satului, bineinteles. Si acolo, pe terasa, toti se agitau: "faceti-le loc la domnii de la televiziune!!" Si la umbra unor beri (eu un pahar de Cola - 1 leu), Sorin, plin de inspiratie a scris un jurnal de bord. Sau de calatorie. Inca nu stim sigur.
In premiera nationala il fac public aici, pe blog. Nu va asteptati sa pricepeti ceva din el, nu are nicio logica si nicio coerenta, dar e plin de...inspiratie.

JURNAL - 01.07.2009 - Sura Mica (Jud. Sibiu)
"Iata-ne ajunsi in locul in care trebuia sa sosim. Oamenii par primitivi, dar peisajele... ahhh (a se citi "a-hî-hî-hî") peisajele! Ploaia ploiaza. Fondurile pentru acest ploiaj s-au obtinut prin finantare europeana. Opelul Astra adus din Germania, cu numere rosii pentru ca nu poate fi inscris, ne vegheaza sticlele de Timisoreana, care se golesc vazand cu ochii. Si Noica ar fi fost surprins de frumusetea barului din localitate. Subiectele ne pandesc parca. Ne urmaresc chiar. Paradoxal, antiteza dintre instalatia de pom si lipsa acestuia, socheaza.
Producatoarea, care nu stie ce produce a vorbit cu soferul Geon, un personaj pitoresc care pare rupt din basmele lui Ispirescu. Lantul care i se balangane pe gat, precum talanga unei vaci preistorice din jurasicul tarziu, pare a fi de aur. Ne luam ramas-bun de la el cu gandul la branza "made in Sura Mica".
Berea e ieftina, dar nu se vand tigari, deoarece, citez: "pute in bar dupa aia!"
Si ca sa-l parafrazez pe Noica, pentru a incheia, spun: "Andreea, ai legatura!"
P.S.: am avut grija de camera ca de ochii din capu' la melc!"

Tot in timpul ploii eu cautam si-o toaleta. Poezia scrisa pentru aceasta actiune, data viitoare.

Sa va povestesc acum si lucruri mai serioase. Nu ma asteptam sa primesc atat de multe informatii. Nu ma asteptam ca ABSOLUT toata lumea sa-mi deschida usile si sa-mi dea tot ce am nevoie, pe tava (mai putin branza). La Primarie mi s-au dat toate datele de care aveam nevoie. Doamna secretara a fost mai mult decat draguta cu noi. La scoala ne-au condus prin cladire sa filmam, la biserica evanghelica, cei care se ocupau de administrarea ei fugeau in stanga si-n dreapta dupa chei, sa ne deschida toate usile. Ba mai mult, ne-au adus persoane documentate, care ne puteau da informatii utile. In centrul Nazaret ni s-a pus la dispozitie inclusiv o monografie a satului. Nu s-a legat absolut nimeni de noi cum ca le-am filma fara acord portile, casele ori ferestrele. Ba mai mult, cand am ajuns acasa la o familie de sasi - fam. Lokodi, ne-au poftit in casa, si-au scos din dulap portul sa ni-l arate si ne-au dat chiar si indicatii care parte a casei ar fi mai frumos s-o filmam.
Pana si nenea care ne-a luat la ocazie, pana in Sibiu, nu ne-a luat bani. Adica noi nu i-am dat. Da-i multumim acuma frumos.
Pe scurt (ca deja m-am lungit prea mult), a fost frumos. Mi-a placut satul, mi-au placut oamenii si nu in ultimul rand, mi-a placut echipa cu care am lucrat. Merci, baieti! (P.S.: sper ca nu m-ati injurat ca v-am pus sa mergeti atata pe jos, cu toate "greutatile" alea in spate).

Data viitoare va servesc poezia si poze.

Nu mai conteaza cum, important e c-am ajuns!

2009-06-26T05:09:00.000-07:00

Da! Am ajuns acasa. Partea buna e ca am ajuns, partea proasta e ca am trecut prin ceva "peripetii" pana sa ajung(em). Primul obstacol: ajunge fratiorul meu la mine, la camin si il intampina portarul cu un scandal, cum ca n-are voie sa intre in camin. Desi regulamentul spune ca rudele de gradul I au dreptul inclusiv sa doarma in camin, portarasul (pentru cunoscatori, era nenea ala scarbos, ce pute mereu) cred ca voia sa se joace de-a Basca (= administratorul de la camin). In fine, cumva reusim sa caram TOATE bagajele jos. Am umplut masina pana la refuz, am plecat la matusica mea adoptiva, am dormit cateva ore si...pe la 4 dimineata ne-am pus centurile si am plecat spre Bucuresti. Ajungem pe Valea Oltului. Admiram, cascam gurile, scot aparatul pe geam sa fac o poza si...surpriza: CADE GEAMUL. Si cazut a fost pana la Bucuresti. Si cum autostrada Bucuresti - Pitesti nu te primeste fara geam (nu de alta, da-ti zboara capul la 130 km/h - limita de viteza), am improvizat unul: un sac de nylon, of course. Si sa vezi distractie pe autostrada, cu nylonul... si sa vezi distractie si-n traficul din Bucuresti (la 8 dimineata), cand n-ai vizibilitate in dreapta...
Partea de noroc vine acum: Jr oricum era in service cu masina, asa ca hop, am aparut si noi pe-acolo. Nenea ala cu salopeta a desfacut usa, verdict - crima: macaraua rupa (asta era numai pentru cunoscatori). N-avem timp de reparatii, deci il rugam pe mecanic sa ne propteasca geamul sus. Si s-au putut chinuii nemtii sa faca finisaje perfecte la Volkswagen, ca a venit romanu' si a rezolvat-o: a proptit geamul cu o coada de matura. Dar sa vezi acum adrenalina, cand scumpul meu frate a scos pentru chestia asta (care oricum n-a durat mai mult de 20 de minute) 100 de lei din portofel. Cum oricum aveam prea multe bagaje, macar din portofel am mai golit cate ceva...
Intr-un final, iesim din Bucuresti, iesim din Ploiesti, iesim din Brasov si...nu mai intram in Mures. Ne trage politia pe dreapta - RADAR: 80km/h in localitate. Deschid paranteza: dragi sofer, aveti grija prin Rupea, ca barbatusii aia cu cascheta va iau din spate. Le place pe la spate. Inchid paranteza.
Dar dupa 120 de lei si 3 puncte penalizare am ajuns si noi ACASA. Papa, dush, somn.
Azi, am luat-o de la capat. M-am apucat de despachetat. Si asta dupa ce nu incapeam in camera de saci, genti si cutii.

Si ce era cel mai important, era sa uit: am luat 5-ul mult asteptat la ICR. Se pare ca i-a placut profului lucrarea mea in care in doua pagini (lungi si late) am scris ca Noica e mare filozof.
Va las, ca am niste trollere care-mi stau in ceafa. Ma duc sa le bag si pe ele in seama.

Gata sesiunea!!

2009-06-23T04:14:00.000-07:00

...si a trecut si primul an de facultate - cu tot cu examene. Inca nu ma pot lauda ca-s integralista, ca mai trebuie sa-mi aflu vreo trei note. Am ceva emotii pentru nota de la ultimul examen dar nu-mi trebuie decat...CINCIUL.
Acum mai am de facut un documentar pentru facultate despre samburi (de speranta), dupa care, teoretic, vacanta. Practic...va spun in toamna ce-a fost.
Gata, ma pun pe impachetat. Trebuie sa-mi stranga viata dintr-un an care-a fost inghesuita intr-o camera de camin. Cum o sa-ncapa un an de student in doua trollere, o geanta, 2 saci si trei cutii, o sa va spun cand termin. Dar de data asta am schimbat ruta obisnuita Sibiu - Tg. Mures. O iau pe la Bucuresti. Cu tot cu "viata de camin" dupa mine. Intr-un final voi ajunge si pe-acasa...unde nu stiu cat "mucegai" voi face...
Spor la impachetat si carat bagaje imi doresc...

Tabara de jurnalism - Sovata 2009

2009-06-18T08:28:00.000-07:00

Desi am promis ca scriu despre tabara de jurnalism de la Sovata, nu prea am avut timp. Dar scriu acum, cu impresii cu tot. Am fost si eu pe-acolo marti si miercuri, sa-i vad pe noii "mini-jurnalisti" si sa-mi aduc aminte de vremurile bune (asta suna a baba).
I-am vazut, i-am studiat si-am constatat (astea parca-s versuri din Madalina Manole):
- Sunt mai multi decat eram noi si implicit mai multe fete
- Sunt dezghetati (uneori poate PREA dezghetati)
- Au mai mult timp liber decat aveam noi
- Pe langa noi, ei mai invata si radio
Si nu in ultimul rand - ne-au avut pe noi (Lavinia, Stefana si eu) ca model. (Gata, am dat lauda afara din mine)
Marti seara a fost invitat Radu Cosarca. Nu ma asteptam sa fie atat de apropiat de noi, atat de deschis si atat de dornic de povesti. I-a laudat pe ucenici, i-a si criticat...mi-a placut. In comparatie cu inlocuitorul sau de la prompterul Observatorului, d-nul Mandruta - care are putin aroganta prin vene, d-nul Cosarca ii cam da clasa. E un excelent comunicator si eu personal, as spune ca in loc de aroganta, dansul are PR in vene. Vorba lu' Andi Moiesecu: "ma-nclin!"
In concluzie, regret ca n-am putut sta mai mult, asta e...ma cheama examenul. Sper sa iasa un jurnal de stiri cel putin la fel de bun ca al nostru (si inca o data a iesit lauda din mine) si niste ziare, cel putin cu nume de ziare. Nu de alta, dar eu chiar nu ma vad mergand la taraba si cerand "un Ursul carturar, va rog!" sau "Hidrantul de ieri mai aveti?"
Astea fiind spuse, eu am fugit la invatat si mai apoi la examen. Mai am doua, dupa care..."rupe-te shakiră!"
Revin dupa ultimul examen.
P.S.: pentru informatii zilnice calde, despre tabara - www.tabaradejurnalism.ro sau blogul - www.tabaradejurnalism.blogspot.com

Incepe sesiunea!!

2009-06-04T13:25:00.001-07:00

Da, stiu, merit sa fiu certata pentru abandon "bloger-istic". Si cu atat mai mult imi merit mustrarea, cu cat in ultimul timp am dat-o mai in leneveala.

S-au terminat Olimpiadele Comunicarii si am si lasat-o mai moale cu energia. Mi-am propus sa am o singura prioritate: sesiunea. Ca urmare, am zis "pas" la voluntariatul (la biroul de presa) pentru Festivalul International de Teatru de la Sibiu. Desi, intre noi fie vorba, am o oarecare umbra (pe creier) de regret. Infima, ce-i drept, dar o am. Si pe deasupra miercuri am avut si ultima emisiune. Mi-am luat ramas bun de la studenti, le-am zis bafta in sesiune, mi-am zis si mie acelasi lucru si ne-am hlizit cu Ana si Flori in emisiune. Ne-am adus aminte de prima emisiune si am barfit-o pe ultima. Deci a fost un adevarat "Good bye show". Asadar, cu asta am cam incheiat-o cu activitatile "extra".
In ceea ce priveste prioritatea mea, sesiunea, pana acum m-am delectat doar cu niste colocvii si mi-am impodobit carnetul de student cu doi de 10 (Asta era lauda subtila): germana si dictiune
Marti am primul examen - scris. "Arte si civilizatii". Imi urez spor la invatat, rabdare si...pofta de cafele.

P.S. imi anunt de pe acum pauza de scris pe blog, dar scuza e cat se poate de plauzibila (sau absenta e cat se poate de motivata): SESIUNE.
Bafta si voua, cititorilor!
Pe final, in loc de cursuri, am ceva poate mai motivant:

Voltaj - Azi e chef la mine in camin Voltaj

Am revenit... dar pe scurt

2009-05-27T11:39:00.000-07:00

V-am promis ca revin cu poze. Din pacate, nu le am decat pe cele de pe site-ul olimpiadelor, adica de aici, pentru ca Flori inca nu-si gaseste cablul de date ca sa descarce pozele de pe aparatul ei.
V-asi fi servit direct aici, pozele dar blogspot-ul vad ca are ceva personal cu mine si nu vrea sa ma lase sa le upload-ez.

Gata, v-am pus acum sa va uitati la poze, eu ma uit la meci.
Hai Barca!

Olimpiadele comunicarii la timpul trecut (deja?)

2009-05-23T09:51:00.000-07:00

No ca s-o terminat si toata nebunia cu olimpiadele comunicarii. Azi dimineata am ajuns si eu acasa, de la Bucuresti, cu o frumoasa medalie de bronz la gat si 3 diplome (colorate si cartonate), din care, una oferita de nea' Tache, director prin M.A.I.
Acum, la sfarsit am constatat ca mi-a placut la nebunie.
Mi-a placut:
- sa lucrez in echipa,
- sa lucrez cu Ioana, Irina, Flori si Ana,
- sa ma transform in fiica CFR-ului
- sa nu dorm noptile facand brainstorming-uri
- sa ne contrazicem in idei
- ca a trebuit sa incep cu mine in a avea incredere in politie
- sa mananc pe tren sandwich-urile facute de Ioana
- sa spun ca-mi bag picioarele, ca nu mai pot, ca peste doua minute sa ma reapuc de lucru
- sa cunosc "lumea" si atmosfera olimpiadelor comunicarii
Pe scurt, chiar imi pare rau ca s-a terminat. Dar pe larg, ma bucur, ca sesiunea e aici si eu bineinteles, n-am invatat nimic (ca doar sunt student cu acte si mentalitate in regula).

Ar mai fi foarte multe de povestit, dar imi cam pica ochii-n gura de somn si mi-s somnoroase degetele.
Ah...si pana nu uit:
- Directia 5 a fost de nota 11
- berea Tuborg putea fi putin mai rece (dar oricum, bine ca a fost)
- organizarea intregii olimpiade s-a apropiat de perfectiune
- nota 20 organizatorilor pentru punctualitatea desfasurarii evenimentelor

Gata, deja e prea mult pentru creierul meu, actualmente in hibernare. Pentru data viitoare promit poze si continuarea impresiilor

A fost ... vie... prima emisiune

2009-05-07T13:26:00.000-07:00

Va spuneam de varianta vie a mea de pe TV Sibiu.
A fost cat se poate de vie, caci a fost direct (si va fi in continuare).
Explicitez: Titlul emisiunii: "Studenti in direct". In fiecare miercuri de la 17:30. Pe TV Sibiu. O emisiune in care pot guitza ce vreau, cu cine vreau si cat vreau (dar nu vreau decat o juma' de ora, ca atat trebuie sa tina emisiunea).
Miercuri a fost prima mea editie, si prima mea balba, in primele 30 de secunde. Si ce era mai logic de balbait decat numele meu si al primei invitate? Logic, numele meu si al primei invitate. Dar ATAT. Astea doua au fost primele, singurele deci si ultimele balbe din toata emisiunea.
Sa ma laud...sa nu ma laud... bine, ma laud!
Deci, pentru prima mea emisiune live, ma declar multumita (de mine).
Abia astept sa compar prima emisiune cu a 50-a. Promit sa relatez concluzii tot aici.

Asadar, nu uitati: eu - vie (adica live), in fiecare miercuri, de pe la jumatatea stirilor de la ora 5, adica la 17:30, pe TV Sibiu, cu studentii in direct.

Activitati multe si intense

2009-05-05T09:34:00.000-07:00

Wow...de cand nu ne-am mai citit... Nu, nu am uitat de blog, doar ca acele de la ceas se invart prea repede.
Sa incep cronologic: 30 aprilie - acceleratul Sibiu-Constanta, destinatie Bucuresti, Casa Poporului. Holbat pe pereti si tavane, tras la sorti Ministerul cu care vom lucra, nimerit M.A.I., briefing, tutorat...finish. Ora 14:00 - mers cu fetele la KFC, mancat meniu Kentucky, pupaturi, fetele pleaca. Eu raman.
Vine Jr dupa mine, langa Tribunal (si exact cu Palatul Parlamentului in fata)se strica masina in mijlocul intersectiei la ora de varf. Injuraturi, carne cat cuprinde (de la gupi aia cu X5-urile). O impingem pana in fata Tribunalului, ridicam capota, ne uita sub capota, ne uitam unii la altii si radem. Asteptam 4 ore sa vina cineva sa ne tracteze. Intre timp am numarat: cate aere conditionate avea blocu' din fatza, cati metri cubi pe secunda consuma fantanile de pe bulevardul Unirii etc.

A doua zi: unu mai. Plimbare in Herastrau + dat cu hidrobicicleta + prins ploaia = unu mai PERFECT si IDEAL!! (P.S. Thank you, Jr.)

2 mai (seara): Surpriza: 2 bilete la musical-ul "Romeo si Julieta". Cuvintele mi-au ramas in Teatrul Nat. de opereta si la mine nu a mai ramas decat unu': GENIAL!!
ia ascultati o mostra (asa, ca sa va fac in ciuda) (ascultati de pe la secunda 50 incolo):

Romeo si Julieta - Le rois du monde
Asculta mai multe audio Muzica »

Duminica - tren, Bucuresti Nord - sibiu.

Luni - scoala.

Marti (adica ieri) - deschiderea oficiala a festivalului studentesc UNIverSTUDENT fest. Ora 22 - parada facultatilor. (si din nou injur blogspot-ul ca nu reusesc sa uploadez poze). Promit ca o sa va si ilustrez. Oricum, noi, astia de la Jurnalism nu am fost tocmai multi, dar am incercat sa fim cat mai galagiosi. Drept urmare azi dimineata abia mai aveam voce.
A fost SUPER. Nota 10 organizatorilor. Toate facultatile au fost inedit reprezentate si active. Iar focul de artificii a fost deliciul si cireasa de pe parada.

Asta a fost varianta sintetizata a evenimentelor. O sa revin cu detalii minutioase.

Pana atunci, puteti vedea si varianta vie a mea pe TV Sibiu, in fiecare miercuri, de la 17:30 in direct cu studentii.

Olimpiadele Comunicarii sau terapie prin buna dispozitie

2009-04-27T07:52:00.000-07:00

Wow, am atatea de povestit, ca daca m-as incorda putin, poate l-as intrece pe James Clavel cu al lui Shogun. Dar o sa-ncerc totusi sa-mi tin muschii relaxati.
Am fost si la Olimpiadele Comunicarii (la Bucuresti). Dar pana sa ajung acolo, a trebuit sa pun putin osul la treaba. Partea buna e ca n-a trebuit sa fac chestia asta singura, ci cu o echipa de patru fete. ...si inca ce fete.
Mai multe despre Olimpiada si cam ce «ravagii» am facut noi pe-acolo, gasiti aici.
Acum eu vreau sa va zic de MAGNIFICA echipa:
Ana (sau primul presedinte femeie al Romaniei): prea desteapta ca sa n-o votati, prea plina de viata, ca sa nu dea si la altii, si cu un ras cu pofta... ce mai...mi-am gasit partenerul de ras.
Flori: Cu prea mult creier pentru 19 ani, cu un umor negru al naibii de dezvoltat si cu efecte inverse la cola si cafea
Ioana: cu o energie mai ceva ca iepurasii Duracel, cu o rabdare si calmitate...de-ti vine sa-i scrii lu’ Nenea ala de Sus care mai primeste si rugaciuni (chiar si arhivate), si sa-l intrebi daca mai exista oameni din astia pe o raza de 1.000 de km.
Irina: la nastere, cred ca parintii ei, in loc de certificat de nastere i-au facut direct carte de munca in domeniul P.R., si cu un ras perfect ca sa-ti poti da seama ca face parte din HOT SPOTS, ba chiar ca e la radacina echipei.
Si eu...care ma stiti. Daca nu, Google me.

Si ne-am gasit toate sa ne muncim pentru Olimpiade. A fost mai degraba terapie prin ras. Lait-motivul a fost afisul «de cacat», vorba Anei. La fiecare banda de scotch gaseam cate-un motiv de ras cu lacrimi. La fiecare idee gaseam cate-un cuvant la care radeam pana ramaneam fara aer. Si tot asa am tinut-o cateva zile si nopti.
Irina ne-a pus sa cumparam ardei rosii, ca sa i-i dam juriului. Noi ne uitam la ei si radeam. Si de aici deviam cu cate-un scenariu demn de-un stand-up comedy.
Dar cum suntem fete destepte, am stiut sa imbinam PERFECT rasul cu olimpiada si a iesit o calificare in finala, ideala.

Abia astept s-o luam de la capat...

S-a dus si Pastele...

2009-04-21T13:53:00.000-07:00

Cam repede, dar a trecut. Anul asta pe la mine pe-acasa nu s-a intamplat nimic spectaculos de Pasti. Sambata noapte - am fost la Inviere cu familia, duminica - la biserica (tot cu familia), apoi am venit acasa, am luat celebra masa de Pasti, am mai ciocanit cate-un ou si am luat drumul patului cu scopul evident de leneveala. Am dormit in nesimtire vreo 2 ore, m-a trezit telefonul, am mai mancat o felie de cozonac si...cam atat. Catre seara insa am mai avut parte de putina animatie: mi-au venit nepoteii cu animalul lor de companie - un iepuras exagerat de frumos. Urecheatul a dat de doua ori din fund pe-aici, pe covor, mi-a consumat (abuziv) un morcov din frigider si a plecat, luat pe sus de noua lui familie.
Luni am iesit la un gratar scurt, am jucat table si am invatat filcai. La padure (pe centura), unde am fumegat vreo 8 carbuni pentru cateva bucati de carne, era lume relativ multa, dotata cu manele si Aurel Tamas. Astfel ca am invatat (FORTAT) aproape toata discografia celui din urma.
Astazi in schimb, am facut o achizitie geniala: doua buchete mari de liliac. Sunt magnifice si arata fantastic pe biroul meu.
Si incet, incet, maine ar trebui sa-mi fac bagajul din nou (nu ca l-as fi desfacut prea tare), caci joi ma imbarc spre Sibiu. Gata cu vacanta si cu leneveala excesiva.
La munca, nu la-ntins mana!

De Pasti...

2009-04-18T05:01:00.000-07:00

La pachet cu primavara a venit si Pastele. Si la pachet cu Pastele ar trebui sa vina si iepurasul. Depinde care, cat a fost de cuminte. Dar si daca nu, eu oricum va doresc sa aveti un Paste minunat, alaturi de cei dragi. Frumos ar fi sa continui cu urarea de sanatate, fericire etc., dar cuvantul "minunat" sper ca le include pe toate. (Nu de alta, dar pe mine ma plictisesc teribil urarile astea standard, cliseizate pana-n maduva sufletului).
Deci v-ati prins: un Paste M-I-N-U-N-A-T!

In alta ordine de idei, astazi am vopsit ouale. Sunt tare mandra de rezultat. De multi ani nu am mai avut asa oua frumoase, cu niste culori intense. Dar pe o asa vreme superba, oricum, totul mi se pare intens... (pana si mirosul ierbii ce am cules-o pt. cosuletul cu oua).
Gata, va las cu lirismele si aiurelile mele. Lasati netu' si fugiti sa-l asteptati pe iepuras.

Cum sa te imbraci pentru protest?

2009-04-10T12:45:00.000-07:00

Ca tot e la moda acum sa protestezi PRO Basarabia, ma gandeam oare cum s-ar pregati o pitzi pentru o astfel de manifestatie...

Dilema nr. 1: "Cu ce sa ma imbrac?"
Fustita aia scurta rosie, ca se asorteaza cu drapelul, maieul alb ca doar protestul se tine seara, si poate de acolo mergem in club, si oricum, fiind seara, trebuie sa ma fac usor remarcata; si deasupra, jacheta aia de blugi scurta, sa mi se vada rinichii. Totul, asortat cu geanta aurie cu paiete, iar in picioare, tocuri de 10, ca manifestarea va fi pasnica, si speram sa nu ne alerge vreun jandarm sau vreun gaz rusesc lacrimogen.

Dilema nr. 2: "Cu ce ajung pana in piata mare, unde se desfasoara totul?"
Cu taxiul, fata! Doar n-ai impresia ca merg pe jos cu tocurile astea!

Dilema nr. 3: "Oare o sa agatam ceva...macar vreun cocalar rebel?"
Fata, daca o sa fie pe acolo numai din aia cu parul lung sau din aia cu ceva mai multi neuroni?
Plecam in club, fata!

Dilema nr. 4: "Ce vom scanda?"
"Fortza Steaua!!", "Free Gigi!", din astea, fata, cum auzim si pe la televizor.

Ce face o blonda cand face accident?

2009-03-31T12:20:00.001-07:00

SE PIAPTANA!!

Daca vrei sa ma injuri, ureaza-mi o calatorie placuta cu Transmixt-ul

2009-03-27T14:27:00.000-07:00

Pe soarele ala superb de ieri si cu buna dispozitie din dotare, am venit spre Mures. Si ajung ieri in autogara la Sibiu. (Acum doua saptamani cand am mai venit acasa, cand dau sa urc in autobuz, sa-mi cumpar bilet, soferul ma trimite la casierie sa-mi iau de acolo bilet, ca cica nu se mai da din autobuz.) Si din lectia de data trecuta, merg constiincioasa direct la casierie sa-mi iau bilet. (Cu reducere pentru studenti.)
Si stau la o coada...lunga...mirositoare...si dotata pe toata lungimea ei cu sacose de rafie. Si stau...si mai inaintez cate 3,7 cm/minut...si iar mai stau...si imi mai controlez buzunarele din cand in cand (sa vad daca le mai am)... si iar mai inaintez...si intr-un final, dupa vreo 10 minute de stat la o coada puturoasa ajung la paravanul ala de geam in spatele caruia statea o tanti la fel de puturoasa, din toate punctele de vedere.
Si ii cer frumos un bilet pana la Tg. Mures. Ea se uita in scarba la mine si ma expediaza rapid: "Pentru Tg. Mures luati biletul de la sofer!! Urmatorul, va rog!" M-am gandit sa-i multumesc pentru caloria consumata pe raspunsul care mi l-a dat, dar m-am razgandit repede, in ideea ca o multumire din partea mea ar fi consumat poate doua calorii, iar gabaritul nu-mi permite.
Imi fac loc prin multime pana la "peron" unde constat ca deja lumea urca de zor in autobuz, iar eu nu voi mai avea loc pe scaun. Si am constatat foarte bine.
Cu aceasta ocazie fac o paranteza: sa vi se infunde jiglerele, sa vi se sparga carburatoarele si baile de ulei, sa vi se arda farul si sa vi se rupa toate curelele de distributie, la toate autobuzele, voua, astora de la Transmixt, care luati mai multi oameni decat locuri pe scaune; si nu suplimentati autobuzele atunci cand stiti ca pentru un loc se fac noaptea incantatii si dansurile locului in bus. Inchid paranteza.
In autobuz am avut insa marea surprindere sa vad ca inca mai exista spirit civic. O tanti, cu un baietel extrem de dragut, s-a oferit sa mearga tot drumul cu baietelul in brate si sa-mi lase mie locul copilului. Ii multumesc frumos, mai ales ca stiu ca nu e tocmai comod sa mergi cativa zeci de km cu un copil de vreo 3-4 ani in brate, fara sa te misti, mai ales cand iti mai si adoarme copilul in brate. Deci, multumesc inca o data.
Intr-un final (fericit) am ajuns si acasa la mine, unde ma astepta o oala de spanac si o portie de papanasi...

IESE!!

2009-03-24T14:31:00.000-07:00

Cat de curand isi va scoate coltii revista studentilor (sau asa o sa zicem noi ca e). Scrisa de noi, astia de la jurnalsitica, anul I. Acolo ne-am scris frustrarile, ironiile, glumele, pasurile.
Dar gata, nu va mai zic. Si asa e prea mult.
Un singur detaliu va mai dau: am dat si eu cu pixu' pe-acolo (sau mai degraba cu tastatura). Nu mult insa, ca raman la ideea mea ca e criza, si sa nu se consume multa cerneala tipografica.
Va garantez insa ca are o coperta faina, un nume EXCEPTIONAL si ca toata revista e mai mult decat ingenioasa.

Cand o sa am revista in mana, oficial, o sa anunt intr-un comunicat de blog.
PROMIT!
Pana atunci, Doamne-ajuta sa iasa cinstita, despletita (ca noi nu furam, Tibi, draga) din tipografie.

Semafor in rate, ca e criza

2009-03-17T09:25:00.000-07:00

Nu stiu cum se face dar cam toate ciudateniile se intampla dimineata.
Deci azi-dimineata, la prima ora, ciudat sau nu, mergeam la facultate.
La semaforul de langa caminul 2 era ars omuletul rosu. Ala care sta. Un nene in salopeta se urca pe scara, strange un bec de-acolo, se da jos, se urca in masina si pleaca.
In cateva secunde se face verde. Surpriza: nu mai mergea omuletul verde. Ala care ar trebui sa mearga. Cred ca-i atinsese nenea ala vreun picior si l-o fi lasat schiop.
Deci cam asa se face treaba pe la noi, prin tarisoara: repede, repede!
Era probabil prea complicat sa mai stea vreo 15 secunde sa-si verifice munca.
Nu-i nimic. Daca tot e criza, si semaforul merge in rate: o saptamana merge culoarea rosie, o saptamana, cea verde. Cu portia, ca e mai sanatos.
Abia facem si noi economie la vedere; nu suntem nevoiti sa vedem doua culori in decurs de 30 de secunde. E suficient una.

Ani de liceu, inca bantuiti?

2009-03-16T05:23:00.000-07:00

Azi la facultate (aia galbena): ora 8:20 dimineata. Intra profa in sala.
"Astazi va ascult!". Si cum eram doar 6 persoane (nu cai) s-a nimerit ca nimeni sa nu citeasca nimic pentru azi.
profa: "chiar nu se ofera nimeni? vreti sa va numesc eu?"
Liniste...
Si incepe: "x, ai invatat?"
"Nu". Intr-un final spune: "scoateti o foaie de hartie! Dam lucrare. poate in scris va amintit mai multe".
Si am scos o foaie ALBA de hartie. Ea ne-a dictat 4 subiecte, noi (toti 6) n-am rezolvat niciunul.
A adunat "lucrarile", dupa care a zis: "acuma, hai sa le analizam pe fiecare in parte".
Si a facut un test (probabil) pentru albul foilor, sa vada daca toate au acelasi alb, si apoi ne-a trimis acasa, cu promisiunea ca "daca se va repeta, aceste teste vor fi luate in cosiderare la examen".
Si pe noi ne-a afectat de n-am mai putut...

Insa partea dulce pe ziua de azi e ca acum merg sa mananc placinta cu mere.
Mama lu' Alex, saru' mana pentru placinta!
P.S.: vreau reteta la prajitura aia care semana ca o tabla de sah

Vineri, 13

2009-03-13T08:47:00.001-07:00

Azi a fost vineri, 13. Chiar daca nu prea cred in fazele astea, azi mi-au mers toate...cu 13-n frunte. Adica teribil de prost.
I'm in a very bad mood. Deci prefer sa ma opresc aici cu scrisul. Ca de nu, s-ar putea sa incep sa ma descarc si voi da cu rautati in stanga si-n dreapta.
Maine va fi sambata, 14. Asta nu stiu ce inseamna, dar sper sa-mi mearga mai bine.

Papuse, eu am 80 de ani...vrei sa te combini cu mine?

2009-03-12T14:49:00.000-07:00

Azi dimineata, la 6:20 eram in autogara, in Sibiu. (Cu intentia de a veni acasa.) Vine un batranel la mine, trecut lejer de 75 de ani, si cu o tinuta rustica: "ce faceti, domnisoara? Pana unde mergeti?"
Ma uit lung la el, speriata, inghetata (ca nu cred ca erau mai mult de 5 grade afara) si-i raspund adormita: "pana la Tg. Mures."
Batranelul imi zambeste senzual. Cred ca de fapt voia sa numar cati dinti are lipsa. Dar pentru ca zambetul a fost prea scurt, la masele n-am mai apucat sa numar.
Cand am urcat in autobuz am avut grija sa ma pun cat mai departe de el. Si cred ca bine am si facut.
Cans am ajuns in statie la Voiajor simt ca ma pisca cineva de haina si ma trage in spate. Ma uit, batranelul. "si...domnisoara...cati ani aveti?"
Ii arunc aceeasi privire lunga si-i raspund: "are vreo importanta?"
el: "da, are, cum sa nu aiba..."
eu: "credeti-ma, NU ARE!"
El, nervos, paseste voiniceste inaintea mea (probabil sa se dea mare cu flacaul din el) si...dispare.
Cred ca s-a dus sa agate vreo pitzi abordabila. (Intre noi fie vorba, centura nu e tocmai departe de statia de la Voiajor)

Blog de Fludoritza

2009-03-11T10:57:00.000-07:00

Mi-am facut blog. Verde. Cu o floarea-soarelui in frunte.
Aici o sa scriu despre: facultate, orase, colegi, prieteni, telefoane, pixuri, gropi, masini, fotbal, gandaci, filme, prize, parcuri, cereale, martisoare, becuri, pietre funerare, serpi Boa, vopsea lavabila, portocale, parfumuri, ficati, fabrica de ciocolata ETC.
Daca n-o sa va placa ce-o sa scriu, sus, in dreapta este un patratel rosu, cu un ICS in mijloc, care poate fi gadilit cu-un click.
Daca o sa va placa, incordati-va fain frumos degetele pe tastatura si dati cu bata-n blog la sectiunea comentarii.
Imi urez spor la scris si idei multe!